Arhive etichetă: stele
Presupunere
De-aş putea s-ajung la stele Ridicându-mă pe vârfuri N-aş mai căuta-n tăcere Înţelesuri printre rânduri Le-aş culege-n păr, în palmă Şi le-aş transforma-n cuvinte Să mă legene şi-adoarmă Pe aducerile-aminte Apoi le-aş pofti în casă Felinare să îi fie Gândului … Continuă lectura
Schiţă de răvaş
Pictor bătrân ce te ascunzi prin stele de veacuri, ani sau poate doar de-acum, îndură-te de noi şi-n viscolul din vreme schiţează o culoare că-n jur e numai scrum Aşează pânza lângă o fereastră ca să dispară lacrima-n lumină şi … Continuă lectura
Prizonier prin viaţă
Sunt prizonier fără zăbrele nici lacăte, nici lanţuri n-am călăul nemilos mi-e zarea răsfrântă dincolo de geam închis de eşti într-o chilie poţi evada sau poţi muri dar din constrângerea din tine ce sfâşii ca să poţi ieşi? strângi înserări, … Continuă lectura
Gând în apus
Mă leagănă amurgul pe braţe amorţite Ce-mi amintesc în treacăt de-o clipă de demult Când nu ştiam ce-i vina, regretul, renunţarea Şi m-agăţam cu viaţa de-un început de gând Mi-ai spus atunci că cerul e singura ta vamă Şi pân’ … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat adapost, agatam, amarul, amortite, amurgul, apus, buze, cer, cladit, dalba floare, desculta, gand, iarna, leagana, ler, mal de mare, munte, nectar, noapte, pasi, ploi, punte, risipi, sadit, soapta, stele, strivesc, taceri, valuri, vama, venirea, viata
46 comentarii
O bucată de cer şi-o felie de suflet…
Cât de uşor le este copiilor să se joace cu norii şi cât de permisivi sunt norii cu imaginţia lor fără limite! Parcă ar fi din plastilină. Se lasă modelaţi de licărirea din privirea lor jucăuşă şi nu protestează că … Continuă lectura
Gânduri, rânduri…
Cred că v-am mai spus. Şi dacă nu, mă repet. Măi, am un suflet… să-mi trăiască, vorba aia. Nu ştiu cu cine seamănă că eu sigur n-am apucăturile astea. Nu mă mai înţeleg cu el. Eu spun să stea, el fuge cât … Continuă lectura
Adieri de gând…
Adun bucăţi de suflet şi construiesc îmbrăţişări târzii căci braţele mi-au amorţit în aşteptare şi nu mai pot cuprinde certitudini. Din adieri de gând, compun un vals, paşi în doi, tâmplă lângă tâmplă. Dar mă rănesc acordurile şi mi-e străină … Continuă lectura
De „Noapte bună”
Cândva… m-ai luat pe braţe şi m-ai învăţat să zbor. Mi-ai dat din visul tău şi mi-ai şters din minte cuvântul „renunţare”. M-ai strâns de mână şi ne-am pierdut plutind într-un dans şoptit. „Dacă tu ai dispărea/Într-o noapte oarecare…”, un … Continuă lectura
