Arhive etichetă: joaca

Joaca de luni

Să-mi zică şi mie cineva că-i luni azi şi că, în mod normal, eu postez, vă rog! Fatăăă, e luni! Vai, bine că ai zis, mulţumesc! Aşa. Ştiu că-i luni, dar ne jucăm? Hai că sunt curioasă ce va ieşi. … Continuă lectura

Publicat în Din viaţă... | Etichetat , , | 124 comentarii

Mi-am dat seama că vreau să mă joc

Vreau să vă spun, înainte de a vă spune cu adevărat ce aş vrea, că m-am îndrăgostit iremediabil de un copil. Sâmbătă. Da, ştiu, e greu, spre imposibil, să nu te îndrăgosteşti de un copil. Dar na, deja, după ce … Continuă lectura

Publicat în Din viaţă... | Etichetat , , | 51 comentarii

„Sunt cel mai frumos din oraşul acesta”

Iar n-am introducere, nici nu vreau. Vouă vă vine să credeţi că există acum, în momentul în care scriu, un răzbel cu furci şi topoare, deocamdată pe FB, şi totul a început de la o carte care încă nu a … Continuă lectura

Publicat în Din viaţă... | Etichetat , , , , , | 119 comentarii

Joc de societate

Nu râdeţi de titlul meu, mi-e dor şi mie de-o canastă, de-o miuţă, raţele şi vânătorii, o învârtită, haţegană, din astea 😀 Am văzut la TV imagini cu oameni care ţopăiau la mare, pe nisip, prin apă, printre hamsii, cu … Continuă lectura

Publicat în Din viaţă... | Etichetat , , , , , | 136 comentarii

Magie prin ghetuţe

În noaptea asta plină de magie, Desprinsă dintr-o filă de poveste, Ne-ntoarcem iarăşi la copilărie Când l-aşteptam pe Moşul la ferestre Cu-obrajii arşi de fulgii ce, în joacă, Se întreceau să se adune-n palme, Spuneam că e a noastră lumea … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , | 64 comentarii

Joaca de-a timpul

Ce frumos ne jucăm noi de-a îmbătrânirea. Cu câtă uşurinţă ne lăsăm aruncaţi peste timp şi cât de mult ne amuzăm de chipurile noastre ridate de pixeli, şi nu de ani, de algoritmi, nu şi de vreme. Ne place să … Continuă lectura

Publicat în Suflet pe poteci | Etichetat , , , , , | 71 comentarii

Se joacă-un gând

Şi aş fi vrut să pot s-ascult gând prefăcut într-un cuvânt, zbor de demult azi pas mărunt, tot căutând şi-adulmecând vorbele-n vânt vis spulberând.

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , | 69 comentarii

Om mic învăţând om mare

– Hai, intră! Ia loc aici, pe scaunul ăsta albastru! Ai grijă să nu cazi, urcă-te uşor! – Nu cad. Şi nu-i nimic nici dacă voi cădea, că nu mă lovesc tare. Pe ăsta mare? Dar tu nu ai un … Continuă lectura

Publicat în Suflet pe poteci | Etichetat , , , , , , , , , , , , , , | 61 comentarii

Perfecţiunea imperfectului

Ieri, -unul tare îndepărtat, când azi nu era nici mâine, nici peste câteva zile, nici măcar un cândva ipotetic nu era pentru că nici nu exista pe graficul care-mi măsura timpul- când ştiam cine sunt -era simplu pe atunci, tot … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 46 comentarii

Joaca îmbătrâneşte!

Na, că m-am enervat! Şi de ciudă ce mi-e, generalizez încă din titlu, de oftică! Staţi numai puţin, vă explic. Probabil că ar fi fost mai corect să pun ca titlul că „devierea de la sarcinile din fişa postului, în … Continuă lectura

Publicat în Din viaţă... | Etichetat , , , , , , , , , , | 81 comentarii