Arhive pe categorii: Un fel de… Poezie
Timp de risipit
N-aveţi cumva un pic de timp, Un rest rămas prin buzunare, Un mărunţiş ce-aţi rătăcit Din amânare-n amânare? O oră sau o clipă doar, Nu vreau mai mult, îmi e de-ajuns Şi-oricum aş cere în zadar, Mai mult avem din … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat buzunare, pastrez pe altadata, rest, timp, timp pierdut, trecut
42 comentarii
Ne desparte o frunză
Ne desparte o frunză, Dar întregul copac Parcă-ar sta între noi Când tu râzi şi eu tac Între noi amândoi, Se desfătă o toamnă, Dar nespusele noastre La tristeţi o condamnă Nesfârşite întinderi Între mine şi tine, Nu se lasă … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat între mine şi tine, ne desparte o frunză, ne uneşte-un amurg
59 comentarii
Nu-mi vinde amăgire
Nu mai vreau amăgire, nu-ncerca să mi-o vinzi Ambalată frumos, într-un colţ de piaţă, Am destulă pe rafturi, mai ales pe oglinzi, Mă priveşte cam trist, dar îmi râde în faţă N-am ce face cu ea, am uitat cum se … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat amagire, ambalata frumos, asortata, bagaj, timpul în care astept
52 comentarii
Suflet plin de toamnă
E toamnă-n gânduri şi pe străzi, Şi sufletul mi-e plin de toamnă, Tu câte vise mai păstrezi Acum, când ploaia le condamnă? Am început să număr frunze Strivite de veniri în grabă, Dar tu, plecărilor confuze, Ce le răspunzi când … Continuă lectura
Din pragul toamnei
Cad frunze, iubite, dă-mi visul Sau spune-mi poveşti din trecut, Să nu mă mai pierd în abisul Simţit când nu pot să te-aud Ne plouă, iubite, ia-mi dorul Sau lasă-mă-n vers să îl scriu, Să-i picur în rime şi zborul … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat cad frunze, din pragul toamnei, dă-mi mana, e toamna, frange pustiul, ia-mi dorul, ia-mi griul, iubite, ploua, seara
70 comentarii
Declaraţie de toamnă
Nu voi mai spune că mi-e dor Când frunzele rătăcitoare Se tot despart de ramul lor Chiar dacă despărţirea doare Şi ploile-şi abandonează Toţi stropii într-un singur plâns, Dar niciun picur nu-i oftează Şi nici tot plânsul nu-i deajuns Nici … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat îmi e toamnă, declaraţie de toamnă, desprins, frunze
52 comentarii
Toamnă mai simplă
Mi-ar fi mai simplu de mi-ai fi aproape, Să-mi pot ascunde gândul în tăceri, Doar din priviri să le rostim pe toate, Să nu mai răscolim acelaşi ieri N-aş mai lăsa cuvinte-mpachetate Pe praguri netrecute de vreun pas, Şi nici … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat alinte, arome, căzute, frunze, mi-ar fi mai simplu, soapte, taceri, toamna, toamna mai simpla
58 comentarii
Ascunşi în scris
Scriem… Ne scriem, ne rescriem şi ne risipim. Între două rânduri sau între semnele de punctuaţie care spun uneori mai multe decât am vrea să se ştie despre noi. Dar scrisul ne responsabilizează şi ne obligă. Mai mult decât cele … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat rescris, retusat, scris, semne de punctuaţie
57 comentarii
Dor necuprins
Mi-a fost şi azi la fel de dor de tine, Cum mi-a mai fost şi-n alte anotimpuri, Atât de dor, că-n toamna care vine, Nu l-ar putea cuprinde ploi, nici vânturi Am întrebat şi trecători pe stradă Dacă-au primit vreo … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat anotimp, dor, dor necuprins, salcam, toamna, veac
56 comentarii
Gând de încă vară
Adie vânt fierbinte, clocotesc încă visări lăsate la dospit şi uitări ascunse la umbre de salcâmi bâtrâni, uitaţi şi ei imediat după ce şi-au lepădat petalele şi parfumul. E vară. Toridă, plină, întreagă şi aiuritoare, complicată şi totuşi atât de … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat anotimpuri, gand de inca vara, noapte vama, să tinem cont de cifre-n calendare, toamna, vara
75 comentarii
