Arhive pe categorii: Un fel de… Poezie

Câteodată…

Sunt vară prin ierni ce topesc indecent Vise-albite de dor, înşirate la soare, Când îmi ninge-suspin, îi surâd inocent, Fredonez din tăceri şi din munte-mi fac mare. Sunt şi-un azi rătăcit într-un ieri de demult Ce-şi adapă-amintirea-n izvor de uitare, … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , , , , , , | 53 comentarii

Ei, paşii mei

Paşii mei apasă asfaltul încins sau îngheţat, arzând sau tremurând, grăbindu-şi trecerea printre alţi paşi, fără să ştie spre unde sau dinspre ce se grăbesc, aproape de fiecare dată se grăbesc pentru că aşa ştiu ei să fie şi eu … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , | 31 comentarii

Lumea mea e banală

Lumea ta e aşa… ca un fel de poveste, fără prinţi sau caleşti, fără fii de ‘mpărat, cu minuni de o zi şi iluzii mai dese şi c-un vis pentru care ai ceda un regat. Lumea ta e povestea fără … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , | 49 comentarii

Dare de seamă

Sunt zile albe, nesfârşite, în care nefiresc îmi pierd cuvintele între cuvinte ce nu am cum să le rostesc. Şi-atunci, îmi iscălesc tăcerea în rime fără de fundal şi-i cer să lase printre rânduri un sens, dar sensu’-i în zadar. … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , | 34 comentarii

Şi… ce dacă?

Plouă… obsesiv plouă şi compulsiv plouă, plouă bacovian… şi deja unii şi-au dat ochii peste cap clişeu, ieftin clişeu, obositor clişeu! aşa ş-ar spune şi asta i-ar spune dacă ar fi în faţa lor, dar ce bine că nu e … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , | 51 comentarii

Ce-ar fi dacă…?

Ce-ar fi dacă ţi-aş spune Că n-are niciun rost Să îi zidim tăcerii ‘n cuvinte adăpost? Şi oare ce-ar fi dacă -În loc de epilog- I-am inventa iubirii Un fel de decalog

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , | 46 comentarii

Îmi tace cuvântul. Eu ce să fac?

Aleargă cuvântul! Prin vene-mi aleargă, prin gânduri aleargă, de alb îi teamă şi pagina-i albă deci tac! Mă strânge cuvântul! De mână mă strânge, de braţe mă strânge, de tâmplă se-agaţă şi tâmpla-l răsfaţă deci tac!

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , , | 31 comentarii

Legenda din om

Ce grea trebuie să fie povara legendei purtată de umeri de om, om ca toţi oamenii, cu o singură frunte şi o singură inimă, cu un singur ritm al paşilor şi o singură gamă a plânsului! Nu oricui îi e … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , | 43 comentarii

Perfecţiunea imperfectului

Ieri, -unul tare îndepărtat, când azi nu era nici mâine, nici peste câteva zile, nici măcar un cândva ipotetic nu era pentru că nici nu exista pe graficul care-mi măsura timpul- când ştiam cine sunt -era simplu pe atunci, tot … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 44 comentarii

Prea plin de prea nimic

Nu mai e timp de reciprocitate Nici în iubire, nici măcar în ură, Ne risipim cu generozitate Şi-apoi ne căutăm prin munţi de zgură. Nu mai e loc prin noi de-atâta noi, Prea plini suntem de toate câte-au fost, Tot … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , , , , | 71 comentarii