Arhive pe categorii: Un fel de… Poezie

E târziu, iubire

E târziu, iubire, toamna-i pe sfârşite, Nu-i mai pasă astăzi de copacii goi, Va lăsa pe praguri vise ne-mplinite Şi abandonate, undeva, prin noi Nu-ncerca s-o cauţi, n-are rost s-o strigi, E-n zadar efortul de-a-i opri plecarea, Orice i-ai promite, … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , | 53 comentarii

Să nu-mi iei cuvântul!

Ia-mi toamna dacă vrei, cu toate ale ei, ia-mi ploi şi frunze-n vânt, ia-mi bruma de prin gând, lasă-mi cuvântul! Ia-mi serile mai reci, pierdute pe poteci, ia-mi zilele de luni, ia-mi tot ce poţi s-aduni, nu-mi lua cuvântul!

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , | 53 comentarii

Când ultima frunză cântă…

O ultimă frunză, ca un ultim cuvânt, Rătăcită pe drumul dintre cer şi pământ, S-a oprit pentru-o clipă într-un colţ de pian, Să îşi cânte plecarea chiar în actul final Să nu mai suspine, să nu ne mai doară Nici … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , | 81 comentarii

Inventându-l pe „doi”

Hai să inventăm vântul! Să avem pe braţele cui lăsa visele de doi în doi, din doi în noi, până când noi… noi ne trăim iubirea pară şi întreagă, fără să ne pese de furtuni care dărâmă iluzii şi sperie … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , | 77 comentarii

Joacă prin toamnă

Am strâns din ploi ce-au picurat în palmă Şi, strop cu strop, mi-am plămădit o toamnă Să mă ascund sau să mă rătăcesc Căci, drept urmare, încă te iubesc Altfel, mi-ar fi uşor să râd, să cânt, Să mai abandonez … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , | 59 comentarii

Prognoză-n gânduri

Se anunţă ploaie, se zvoneşte vânt, Până mâine, totul ne va fi uitat, Am pus o eşarfă peste-acel cuvânt Agăţat de buze, de când ai plecat Ne răzbună norii, ne va fi furtună, Nu ieşi afară, totu-i părăsit, Îţi vor … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , | 67 comentarii

Dincolo de superstiţii…

Ce ghinion fantastic, la mine şi la tine, Să ne iubim şi-n toamnă, lipsiţi de-orice temei, Când totul se destramă şi-i ceaţă şi-s ruine, Nouă ne-aruncă seara feerie pe alei Ne mai întreabă unii, pe mine sau pe tine, De … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , | 69 comentarii

De-nceput de toamnă

Taci! Mai bine aşa decât vorbe şiroi De-o toamnă în care o clipă-am fost „noi”, Că toamna îţi lepezi speranţele-n ploi Şi-n toamnă te doare-mpărţirea la doi Aşa că taci! Mai bine aşa decât să te-aud Vorbind de o toamnă-ntâmplată … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , | 55 comentarii

O clipă sau o viaţă, e totuna

Mai lasă-mi o clipă să ajung pân’ la tine, E drum lung şi prin noapte e uşor să te pierzi, Toate străzile noastre de-amăgire sunt pline Şi de prea multă vară ai uitat să mă crezi Lasă-mi totuşi o oră … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , | 41 comentarii

Percepţii

Ţi se pare că râd când m-ascund în cuvânt Să îngrop în silabe tot ce nu pot rosti, Tot ce arde-n tăceri şi se pierde prin vânt, Toate nopţile albe tot mai reci şi pustii. Ţi se pare o glumă … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , | 55 comentarii