Arhive pe categorii: Picătura de folk
Un strop de amintire
Tata şi caii e o melodie care mă emoţionează de fiecare dată, ca şi cum ar fi prima dată când o ascult. Pentru că prima dată când am ascultat-o, lângă tata fiind, îl vedeam cum măcina lacrimi în colţ de … Continuă lectura
Publicat în Picătura de folk
77 comentarii
Puţin folk, puţin amar
Hei, dragilor! Cât timp a trecut de când n-am mai scris şi ascultat nimic la rubricuţa asta! Şi ce dragă îmi era. Încerc să alung din praful depus printre rânduri. Şi printre acorduri. Şi încerc să leg cumva ideile, să-mi … Continuă lectura
Mă uită anotimpurile
Norii îmi picură pe umeri deznădejdi ce-mi tulbură visele. Se chinuie să se menţină la suprafaţă dar sunt prinse în învolburare şi-şi pierd puterea într-o spulberare nefirească. Privesc înverzirea de afară în timp ce simt adormirea din mine, mă minunez … Continuă lectura
Sufletul doarme pe-o chitară
N-am fost decât un strop de amăgire ce-şi oglindea surâsul în cioburi de destin. N-am fost decât o umbră de simţire ce-şi căuta menirea la margini de suspin. Nu sunt decât o adiere şi caut frunze ca să le alint. … Continuă lectura
Publicat în Picătura de folk
Etichetat cioburi, curcubeu, destin, folk, indigo, mare, mint, perdea, Raul Carstea, strop, suras
18 comentarii
Urme de gânduri în zăpezi
Se vor aşterne curând zăpezi peste cuprins şi îmi voi adăposti gândurile în braţele albului ce-mi va acoperi cărarea. Va ninge peste întâmplări şi va fi frig într-un „acum” nedefinit. E vremea când amintirile se prind în jocul umbrelor şi … Continuă lectura
Publicat în Picătura de folk
Etichetat alb, casute, Emeric Imre, foc, fum, gand, ning, saraci, suspin, zapezi
49 comentarii
Trecut-au anii…
De la an la an, Moşul pare din ce în ce mai trist, mai slăbit şi mai apăsat de griji. Ne lasă în ghetuţe amintiri care ne dor, iluzia anotimpului demult apus şi vise uitate în cutia cu jucării. Nu … Continuă lectura
Publicat în Picătura de folk
Etichetat bomboane, cadouri, cizmulite, copil, decembrie, folk, Mos, Vasile Seicaru
24 comentarii
Poveste despre „ea”
Ei nu i-a vorbit nimeni despre viaţă. A primit-o şi a învăţat treptat să trăiască. Nu i-au spus niciodată despre speranţă. Dar i-au cultivat-o cu grijă şi au avut grijă să nu o lase să renunţe. Pe ea nu au … Continuă lectura
Râu, răţuşcă, lămulică
Ştiţi cum e să încerci să spui ceva şi acel „ceva” să nu se lase spus nici cu fierbinţi rugăminţi? Adică să vrei cu fiecare celulă să pronunţi un cuvânt banal şi literele să se prindă cu toată puterea de … Continuă lectura
Publicat în Picătura de folk
Etichetat bâlbe, cuvânt lung, cuvinte, impleticire, limbă, pronuntat
41 comentarii
„Domnilor, a tăcut poetul…
. . . semn rău, ne-or blestema urmaşii” . Dacă în urmă cu mai mulţi anişori m-am supărat şi m-am consumat pentru că cineva a considerat că o poezie recitată de Adrian Păunescu, într-un context care nu avea nici o … Continuă lectura
Publicat în Picătura de folk
Etichetat Adrian Paunescu, clasa, Ecoul, folk, pareri, poet, poezie, politic, taina, vers
23 comentarii
Gând târziu şi acorduri calde
Picură-mi pe buze doruri rătăcite, Şterge-mi de pe frunte lacrimi de-ndoieli Plouă, astăzi, toamnă, visele-mi strivite Şi preschimbă-n frunze-ascunsele-mi dureri! Vântul îmi adie a singurătate, Murmură pădurea umbre de suspin, Gândul mă răneşte, noaptea mă desparte De speranţa-n straie smulse … Continuă lectura
Publicat în Picătura de folk
Etichetat dor, folk, frunze, lacrimi, Madalina Amon, sferturi in cer, toamna
39 comentarii
Poteci de dor 