Trecut-au anii…

imagesDe la an la an, Moşul pare din ce în ce mai trist, mai slăbit şi mai apăsat de griji. Ne lasă în ghetuţe amintiri care ne dor, iluzia anotimpului demult apus şi vise uitate în cutia cu jucării. Nu ni se pare drept că doare atât de mult fiecare dimineaţă de 6 Decembrie. Poate ne doare pentru că… nu mai ştim să zâmbim. Şi parcă nici timpul nu mai are răbdare cu noi…
Cu siguranţă nici anul acesta Moşul nu va uita să-mi strecoare în cizmuliţe un dor nebun de anii în care le găseam pline cu bomboane cu un gust pe care nu l-am mai găsit nicăieri şi care miroseau a tărâm de basm.

Erau magice acele dimineţi! Fie-ţi milă, Bătrâne şi ia-mi amintirile legate de tine! Fă-mă, Moşule, să uit cât de mult te aşteptam şi cât te iubeam pentru că nu mă ocoleai niciodată! Te rog, întoarce-te din drumul tău către infinit, fără speranţă n-aş putea visa dar lasă ca, măcar pentru o clipă să simt aroma acelor ani…. Ne veni la mine, te aşteaptă alţi ochi plini de lumină. Mie trimite-mi doar un vis presărat cu cântec vesel de copil…

 

Acest articol a fost publicat în Picătura de folk și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

24 de răspunsuri la Trecut-au anii…

  1. Mugur zice:

    Tristețe, pleacă de la noi, căci am dori să mai putem să ne bucurăm ca atunci când eram copii!
    Am trăit în vremuri în care până și bomboanele erau scumpe, astfel încât părinții mei nu ne puteau cumpăra așa ceva. Nu-mi plac să mă gândesc la acele vremuri, dar pe altă parte tot de atunci am poate cele mai frumoase amintiri și bucurii! Căci de Moș Niculae găseam în ghetuțe câte un cozonăcel micuț, cât o cană, care ne bucura mai mult decât multe-multe bomboane, mai ales pentru faptul că întreg acel cozonăcel era al nostru, al fiecărui frate (am fost patru frați-surori). Atunci simțeam o bucurie nemărginită, acum simt tristețea la gândul sărăciei în care trăiam!
    Cât privește muzica, mi-ai oferit poate cel mai „conservator” folk-ist, pe care-l văd neschimbat de trecerea anilor.
    Mulțumesc!

    Apreciază

  2. Ana zice:

    Deci sa inteleg ca tu ai sa primesti o nuielusa? 😛
    Sa fie o seara frumoasa la tine….

    Apreciază

  3. cosmisian zice:

    Suflete-poteca, stai lipita de perete,
    Tristetea dorului s-o pui in ghete,
    Sa lasi din mana dorul ce te doare,
    Alunga asteptarea dintr-o fata oarecare.
    As vrea acum sa fi chiar tu o potecuta,
    Creaza-n altii o impresie draguta,
    Oferta tu un dar de la-o babuta
    Unei fetite neiubite,un dar intr-o manuta.

    Apreciază

  4. OrhiKamyDeea zice:

    Potecuta, nu fi trista, in aceasta seara, fiecare comentariu lasat pe pagina ta este un gand bun -cadou trimis, prin intermadiul Mosului Nicolae , de toti cei care te simpatizam. Si uite cat suntem de multi 🙂
    Aceasta seara sa fie imbelsugata cu tot ce iti doresti.

    Apreciază

  5. Bursucel zice:

    Eu zic că e musai să zâmbești, Potecuță! Cuminte ai fost doar, ghetuțele sigur le-ai curățat… Sigur o să-ți facă o bucurie Moșul! 😉

    Apreciază

  6. Potecuța de n-ar fi
    Moșul s-ar cam rătăci,
    N-ar ajunge la copii
    Cu dulciuri și jucări. 🙂

    Apreciază

  7. Pingback: Recomandarea de vineri – bloguri, articole…. | Pitici, dar Voinici

  8. Doamne ce dor îmi e şi mie de diminețile acelea, atunci mă bucuram şi pentru o bomboană, cât de mică. Acum parcă nu mai are farmec…ştiu de ce dar mi-e greu să spun. De doi ani urăsc ziua asta pentru că fix de Moş Nicolae bunica a murit…

    Apreciază

  9. indiferent zice:

    Ce frumos ai scris Potecuta ! Un gand bun de la mine !

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s