Arhive etichetă: toamna
Visam, cândva, într-o toamnă…
Alo, iubite, e toamnă, E rătăcire prin ploi, Şi frunzele, uite, condamnă Copacii, şi-i lasă iar goi Alo, iubite, ne pierdem, De ram, de iubire, de noi, Şi nu mai e timp să mai credem Că vom îmblânzi depărtări
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat confuzi, ram straini, resemnati, telefon, toamna
56 comentarii
Toamnă mai simplă
Mi-ar fi mai simplu de mi-ai fi aproape, Să-mi pot ascunde gândul în tăceri, Doar din priviri să le rostim pe toate, Să nu mai răscolim acelaşi ieri N-aş mai lăsa cuvinte-mpachetate Pe praguri netrecute de vreun pas, Şi nici … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat alinte, arome, căzute, frunze, mi-ar fi mai simplu, soapte, taceri, toamna, toamna mai simpla
58 comentarii
Doar o poveste
A fost odată… demult, acum vreo câteva vieţi si două zile fix,când toamna era un laborator în carese coceau cele mai bune prăjituri şi dulciuridin cele patru zări ale lumii întregi.Ea toată era din ciocolată,pletele-i erau din caramel,ochii îi erau … Continuă lectura
Publicat în Suflet pe poteci
Etichetat ciocolata, crema de zahar ars, doar o poveste, dulciuri, toamna, vata de zahar
73 comentarii
Dor necuprins
Mi-a fost şi azi la fel de dor de tine, Cum mi-a mai fost şi-n alte anotimpuri, Atât de dor, că-n toamna care vine, Nu l-ar putea cuprinde ploi, nici vânturi Am întrebat şi trecători pe stradă Dacă-au primit vreo … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat anotimp, dor, dor necuprins, salcam, toamna, veac
56 comentarii
Gând de încă vară
Adie vânt fierbinte, clocotesc încă visări lăsate la dospit şi uitări ascunse la umbre de salcâmi bâtrâni, uitaţi şi ei imediat după ce şi-au lepădat petalele şi parfumul. E vară. Toridă, plină, întreagă şi aiuritoare, complicată şi totuşi atât de … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat anotimpuri, gand de inca vara, noapte vama, să tinem cont de cifre-n calendare, toamna, vara
75 comentarii
Discurs fără de glas
Bună seara! Şi acum ar trebui să spun ceva, nu? Orice? Adică pot vorbi despre ce vreau? (Se uită în partea dreaptă unde, din spatele cortinei, bărbatul în costum îi zâmbeşte puţin nedumerit). Suntem şi în direct? Ce prostie! Aaa, … Continuă lectura
Publicat în Suflet pe poteci
Etichetat beteala, brad, colinde, direct, discurs, ecrane, fara de glas, globuri, invitatii, kitsch, live facebook, mall, manifestare, oficialitati, scenă, toamna
53 comentarii
E târziu, iubire
E târziu, iubire, toamna-i pe sfârşite, Nu-i mai pasă astăzi de copacii goi, Va lăsa pe praguri vise ne-mplinite Şi abandonate, undeva, prin noi Nu-ncerca s-o cauţi, n-are rost s-o strigi, E-n zadar efortul de-a-i opri plecarea, Orice i-ai promite, … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat e târziu, felinare, frunze, iubire, ploi, toamna
68 comentarii
Cod galben de… gânduri
Dragă…, Ai văzut cât de hotărât e vântul în drumul lui peste întinderi? L-ai simţit? Cei pragmatici au dat coduri galbene. Vorbesc despre asta mai rece decât suflă el şi spun că „va avea intensificări care, în zonele montane, la … Continuă lectura
Publicat în Scrisori
Etichetat acoperişuri smulse, avertizari, cod galben, frunze, ganduri, intensificări, rafale, toamna, vant, zbateri
72 comentarii
Când ultima frunză cântă…
O ultimă frunză, ca un ultim cuvânt, Rătăcită pe drumul dintre cer şi pământ, S-a oprit pentru-o clipă într-un colţ de pian, Să îşi cânte plecarea chiar în actul final Să nu mai suspine, să nu ne mai doară Nici … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat amortire, ca un ultim cuvânt, canta, clape, pian, ploi, portativ, ratacita, toamna, ultima frunză
83 comentarii
Jurnal despre pustiire
Afară… Toamna îşi vede de-ale ei, pare că s-a aşezat pe-un colţ de adiere şi-şi admiră culorile rămase fără de privitori, şi-şi contemplă propria-i frumuseţe rămasă fără de priviri. Cine s-o admire? Face asta în tăcere, să nu deranjeze. În … Continuă lectura
Publicat în Suflet pe poteci
Etichetat emisiune, frunze, izolati in romania, jurnal, oameni, pustiire, toamna, vineri
79 comentarii
