Arhive pe categorii: Scrisori
Fulgi mari peste tăceri adânci
Dragă…, Ai văzut? Ninge iar. Cu fulgi mari, prea mari, neobişnuit de mari. Şi de neliniştiţi. Aş fi vrut să le spun jucăuşi, dar nu sunt sigură că e cel mai potrivit cuvânt. De fapt, nu mai sunt sigură de … Continuă lectura
Publicat în Scrisori
Etichetat fulgi mari peste taceri adânci, nelinişti, ninsoare, postas, taceri
54 comentarii
Ne mint frumos scrisorile?
Dragă…, Nu ştiu de ce am ales să spun asta sub formă de scrisoare. Va fi un paradox de la un punct încolo, vei vedea. Dar poate că e totuşi şi cel mai uşor aşa. Să vorbesc despre cum mint, … Continuă lectura
Rătăcire-n timp
Dragă…, Ştiu. Ştiu că şi scrisoarea asta te găseşte grăbit, repezit, cu gânduri care dau năvală şi-ţi încurcă rândurile, te fac să le citeşti pe sărite, din trei în trei, ocolind ce nu consideri a fi important, sărind cuvinte, sărind … Continuă lectura
Un gând pe-o umbră de scrisoare
Dragă…, Da, tu, despre tine e acum. Ca de fiecare dată, de fapt. Dar azi ţi-o şi spun, să fiu sigură că nu vei avea tendinţa, cum o am şi eu când vreau să pară că nu înţeleg legătura, să … Continuă lectura
Publicat în Scrisori
Etichetat curatenie, gand, ganduri, pâlpâie luminile, scrisoare, speranta, umbra
57 comentarii
Rânduri la început de an
Dragă… La mulţi ani! Nu ţi-am urat la final de an, nu am ştiut ce să-ţi spun mai mult decât atât. Poate ţi-ar fi fost suficient, nu ştiu. Dar tu ştii oricum că gândul a fost trimis. Şi dacă tu … Continuă lectura
Publicat în Scrisori
Etichetat filme, gari, poezie, pustii, randuri la inceput de an, scrisoare, siropoase, trenuri
75 comentarii
Gând bun, de Crăciun
Dragă…, Nu ţi-am scris nimic până acum. Sau poate am făcut-o de zeci de ori, dar am rupt de fiecare dată foaia pe care am înşirat gânduri, rânduri, dorinţe şi urări. Spune-i egoism, nu greşeşti prea mult. Da, cumva, poate … Continuă lectura
Un gând timid
Dragă Moşule, Ce faci, zâmbeşti? Eşti mirat? Te încrunţi? Moşule…, eşti supărat? Ştiu, ştiu, a trecut o viaţă de când nu ţi-am vorbit. Dar ştii cum e, m-am luat cu viaţa, am fost extrem de ocupată să cresc, apoi extrem … Continuă lectura
Gând în vânt
Dragă…, Ce faci, ce mai faci, ce-ţi mai fac visele, dorinţele, ce ai mai făcut tu dincolo de ele? La câte ai renunţat, pe câte le-ai lăsat pe un mâine oarecare, în dreptul cui ai pus semnul întrebării şi în … Continuă lectura
Scrisoare deschisă
Dragă…, E luni. Septembrie, luni. Aşa mi-a venit, nu ştiu de ce am început cu asta. Poate pentru că aşa suntem noi, oamenii. Uneori împrumutăm, alteori furăm, alteori inventăm expresii, cuvinte, forme lipsite de fond, şi le spunem atunci când … Continuă lectura
Publicat în Scrisori
Etichetat copaci, luni, melodie, pescarusi, scrisoare deschisa, septembrie
68 comentarii
Poteci de dor 