Arhive pe categorii: Scrisori
Cu peniţa-n amorţire
Dragă…, Mi-a înţepenit peniţa, man! Cine spunea asta cu „man”, ştii? Nu ştiu de unde mi-a venit, clar nu-mi aparţine. E agăţată de-o clipă şi nu mai vrea să coboare de acolo, se leagănă de parcă ar fi prinsă de-o … Continuă lectura
Publicat în Scrisori
Etichetat aer de superioritate, joc, lego, peniţă în amorţire, piese mici, Scrisori, turn
59 comentarii
Despre alegeri. Cu suflet
Dragă…, Uite că îţi scriu iar, mai repede decât aş fi crezut. Ştii că de obicei sunt mai multe zile-ntre scrisori, cât să aibă timp poştaşul să-şi adune paşii şi să-şi şteargă urmele cernelii uitate la colţuri de suflet. S-a … Continuă lectura
Cod galben de… gânduri
Dragă…, Ai văzut cât de hotărât e vântul în drumul lui peste întinderi? L-ai simţit? Cei pragmatici au dat coduri galbene. Vorbesc despre asta mai rece decât suflă el şi spun că „va avea intensificări care, în zonele montane, la … Continuă lectura
Publicat în Scrisori
Etichetat acoperişuri smulse, avertizari, cod galben, frunze, ganduri, intensificări, rafale, toamna, vant, zbateri
72 comentarii
Toamna unui ne-scriitor
Dragă…, mi-e toamnă. Nu râde, citeşte-nainte, ar trebui să ştii cât sunt de previzibilă. Cum ar putea să-mi fie când afară-i toamnă? Dacă aş fi scris asta-n plină primăvară şi dacă aş fi scriitor… eheei, câte alte nuanţe ar fi … Continuă lectura
Publicat în Scrisori
Etichetat cer socoteala, frunze, ne-scriitor, ploi, scriitor, suspin, toamna
97 comentarii
Sortând simţiri prin anotimpuri
Dragă…, Ai auzit? Vorbeşte lumea, unii pe la colţuri, alţii-n gura mare, că a cam venit toamna. Dacă numai ar vorbi, n-ar fi nimic. Multe spune lumea şi nu toate-s de băgat în seamă. Dar o şi simte. Asta-i mai … Continuă lectura
64. Şi suntem în acelaşi punct
Dragă…, nu aş vrea să abuzez de scrisori, nici de timpul tău. Nu vreau să devină obositor şi nici să le transform în ceva banal, la ordinea zilei. Dar te rog, accept-o şi pe asta. Pentru că nu pot altfel. … Continuă lectura
Publicat în Scrisori
Etichetat autorizaţie la incendiu, blazare, durere, restaurant, revolta, unitate, vinovati
36 comentarii
Nu ştiu să scriu, doar mă scriu
Dragă…, se pare că mi-am format un tic, am intrat într-un cerc căruia i-au fost smulse colţurile, n-am unde fugi, n-am unde m-ascunde, n-am unde-mi lăsa nespusele şi nescrisele la umbră, totul e expunere, totul e pe tavă. Bucăţi mari … Continuă lectura
Tu ce i-ai fi spus?
Dragă…, am sunat zilele trecute o amică. Să o întreb ce mai face. Nu vorbim foarte des, dar când ne sunăm sau ne întâlnim e ca şi cum am întrerupt discuţia ieri şi o reluăm din punctul în care am … Continuă lectura
Bucurii cu gust de pere coapte
Dragă. . . , A trecut timp de când nu ţi-am scris. Nu ştiu cât, nu ştiu unde s-a dus, oricum mai mult decât mi-am propus să las să treacă între două nerostiri. Nu-mi place să spun că au trecut … Continuă lectura
Publicat în Scrisori
Etichetat amintiri, arome, banca, fruct zemos, precaut, scrisoare, teme, vacanta
50 comentarii
O „piatră de hotar” pe noptieră
Dragă Monica, M-am gândit mult cum să procedez şi nici acum nu-s convinsă că e cea mai bună variantă asta, a scrisorii. Chiar dacă pare că îţi scriu numai ţie, vreau să cred că toţi ceilalţi vor înţelege că e … Continuă lectura
