Sunt un copil mare sau un adult care refuză cu încăpăţânare să urce jucăriile în pod. Evadez uneori din propria existenţă şi culeg stropi de nectar în timp ce leagănul copilăriei mele mă curpinde cu braţele adierilor de vânt.
Visez….
Încerc să îmi ascund sufletul din calea ploilor dar de lacrimi încă nu am învăţat să-l protejez. Aşa că rătăcesc…
Pe cărări îndepărtate îmi port paşii obosiţi, pe poteci de dor mă opresc şi îmi odihnesc tâmplele obosite de suspin.
Sunt eu… un copil mare sau un adult care nu vrea să lase deoparte păpuşa cu rochiţă roasă de ani.
Mă pierd, mă caut, mă alung…
Aş vrea să pot spune cine sunt dar încă mi-e teamă să caut printre cioburi….
Îmi port paşii şi pe potecidedor@yahoo.ro
De ce am senzatia ca stiu cine esti? Din cioburi se nasc cele mai frumoase vitralii…Astept sa vad si eu ce minune va iesi.Minuni exista, stiu eu sigur!
ApreciazăApreciat de 5 persoane
Există minuni dar deocamdată mai timid… încă exersez, nimic concret!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Când vrei să ne arătăm păpușile, să îmi spui! Mai am două!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Oricând cu drag! Bine ai venit la mine!
ApreciazăApreciază
Mulțumesc! Cling!
Scrii splendid!
ApreciazăApreciază
Eiii, mulţumesc!!!!!!!
ApreciazăApreciază
Da, e impresionant, am citit mai înainteeee!!!!!
ApreciazăApreciază
😉
ApreciazăApreciază
😉
ApreciazăApreciază
copile, imi esti drag asa cum esti 🙂 ma bucur ca nu te-ai lasat de scris :*
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc, Fluturaş! „Dragul” e reciproc 😉
ApreciazăApreciază
Senchiu! 🙂
ApreciazăApreciază
Lacrimile sufletului sunt urmele dorului si preludiul iubirii ce va sa vina…
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Superb!
ApreciazăApreciază
🙂
ApreciazăApreciază
Pingback: Păreri culinare | BLOG D'AGATHA
Cat de frumoasa descriere. Scrii foarte frumos.
Spor mult in continuare si multe realizari!
Cu drag : Adeena 🙂
ApreciazăApreciază
Mulţumesc mult! Asemenea şi ţie!
ApreciazăApreciază
Încep să cred că eşti Păpuşa din Poveştile copilăriei! 🙂
Onu
ApreciazăApreciază
Eee, nici chiar aşa, mă obligă şi nu fac faţă! 😀
ApreciazăApreciază
Dar ai demonstrat-o, că altfel, nu-mi venea ideea! 🙂
Onu
ApreciazăApreciază
Şi e de bine?
ApreciazăApreciază
Pentru emoţia mea estetică, este de Felicitări, ca să nu mă entuziasmez! 🙂
Onu
ApreciazăApreciază
😳 mulţumiri!
ApreciazăApreciază
Sincron- reciproce! 🙂
Onu
ApreciazăApreciază
Laaa muuulti ani ! Sa fii iubita, Ioana-Diana, sa-ti aduca ziua cat tot anul, laaa muuuulti aaaani ! 😀
ApreciazăApreciază
Eşti o drăguţă!!! Mulţumeeeesc! 😀 De mâine caut alt nume, ce sfânt urmează? 🙄
ApreciazăApreciază
Grigore, Vasile si Ioan, cei Trei Ierarhi .
Eu de la Padre aflu urmatorul sfant . 😳
http://preotvictor.blogspot.ro/2013/12/mai-primim.html
ApreciazăApreciază
Mi-ai amintit că nu am calendar pe anul ăsta 😳
ApreciazăApreciază
Nici eu nu am, dar il am pe Padre . :)))
ApreciazăApreciază
E bine de ştiut 😉 O să ţin aproape şi eu
ApreciazăApreciază
Merita, e chiar Padre . Un om special .
ApreciazăApreciază
Mulţumesc mult! O să urmăresc postările
ApreciazăApreciază
Rămâi aşa cum eşti potecuţă: un copil mare şi frumos!
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Încerc să protejez cât de mult pot copilul din mine! Îţi mulţumesc din suflet!
ApreciazăApreciază
aşa să faci potecuţă ❤
ApreciazăApreciază
Mmmm, da! Exista o anumita similitudine, pina la un anumit punct, intre ce spui tu si ce spun eu aici: http://v2valmont.wordpress.com/2011/01/09/pustiul-reloaded/
ApreciazăApreciază
Ehh, atât am putut şi eu….
Am trecut pe la tine, e tare frumos!
ApreciazăApreciază
Punctul de care vorbeam se refera la o abordare diferita, dar la fel de reusita, zic eu. Tu inca te simti copil, pe cind eu regret ca nu mai sunt 😉
Poti sa mai treci cind ai timp si daca iti place poezia, in general, intra la „lirica papala”, sunt convins ca nu vei regreta
ApreciazăApreciază
Voi trece cu drag, sunt sigură că îmi va prinde bine!
ApreciazăApreciază
Ai tot dreptul să te pierzi, să te cauți, să te alungi, dar întotdeauna să te regăsești!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Asta e mai greu uneori dar sunt doar stări de moment….
ApreciazăApreciază
La multi ani blogului, tie stari de bine, bucurie si umor pe potecutele cu dor !
ApreciazăApreciază
Mulțumesc, July!!! Să dea Domnul să fie! Și voi să fiți sănătoși și mereu cu bucurii la purtător. Că… fără voi, potecuțele goale și triste ar fi fost…
ApreciazăApreciază
Deja s-a făcut anul, Potecuță? 🙂
Dea Bunul să se-adune an după an, dar tu să-mi rămâi aceeași încăpățânată cu suflet sensibil și condei de aur! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Când a trecut? Și, mai ales, cum….?
Să fie, Bursucel, să fie. Și să ne fie! Mulțumesc din suflet!
ApreciazăApreciază
mie îmi plac copiii mari și frumoși 🙂
ApreciazăApreciază
Poate îţi aduce Moşul unul aşa 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mi-a adus de mult timp și l-am păstrat că tot mare și frumos a rămas 🙂
ApreciazăApreciază
Atunci să îţi trăiască! Să ai grijă de el 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțam’ mult ! 🙂
ApreciazăApreciază
Zic doar atat: sa te iei de mana cu tata. El imi tot spune ca e un „adolescent intarziat”. Ca cea mai frumoasa perioada a vietii lui a fost copilaria si ca, din cauza asta, nu vrea sa se faca mare 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Şi nu eşti de acord cu el? stai să mai treacă câţiva ani 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
La multi ani draga mea Potecuta! ❤ Sanatate, bucurii si ganduri de bine de la mine catre tine! ❤
ApreciazăApreciază
Mulţumesc mult, Ileana dragă!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
yahoo.ro? să vedem dacă merge… eu am scris 😛
ApreciazăApreciază
Da. Voi verifica 😉
ApreciazăApreciază
azi? ;P
ApreciazăApreciază
Uite chiar amu
ApreciazăApreciază
Pingback: 10 dorințe nebune ce merită experimentate – Illusion's Street
Buna seara!Imi cer scuze ca scriu aici,dar sunt noua si nu prea stiu ce trebuie sa fac ! Daca nu te deranjeaza imi poti da cateva detalii ?Cam ce trebuie sa faci?Sa postezi multe articole ca sa poti castiga ceva bani?
ApreciazăApreciază
Bună seara, Andra!
Nu am înțeles exact cu ce te pot ajuta. Nu ştii să lucrezi în WordPress sau nu ştii ce să faci cu blogul?
Dacă pot, te ajut dar să înțeleg cu ce.
ApreciazăApreciază
Tot ce am inteles este ca trebuie sa am multe postari! Am postat cateva articole,cred ca e bine pentru inceput. Nu stiu daca e de ajuns ceea ce fac! Si nu am inteles nici cum sau cand poti primii bani pe chestia asta! Trebuie sa ai un anumit numar de postari? Imi cer scuze! Va multumesc frumos!
ApreciazăApreciază
Andra, faptul că scrii pe un blog, nu înseamnă că primeşti bani de undeva pentru asta. Pentru a primi bani, trebuie să scrii advertoriale, adică articole plătite de un x pentru a-i promova produsul. Nu ştiu dacă x se uită la câte postări ai scris până acum, nu cred că are importanță asta. Dar nu primeşti bani automat doar pentru că ai postat pe blog.
ApreciazăApreciază
Am inteles si va multumesc frumos!Am fost rau informata!
ApreciazăApreciază
Cu mare drag! Când pot, te ajut cu lămuriri dacă mai ai nevoie 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Când am încetat să mai fim copii am murit de mult. Mereu vom avea un suflet de copil indiferent de vârsta pe care o vom avea.
ApreciazăApreciază
Şi bine-ar fi să nu ne fie teamă sau ruşine să-l arătăm. Măcar din când în când.
Mulţumesc pentru vizită, te mai aştept pe potecuţe!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu plăcere! Te astept si eu pe blogul meu, să tragi un ochi. Să vezi dacă îți place. Felicitări pentru blog și postari, scrii frumos! 😉
ApreciazăApreciază
Linkul de pe numele cu care semnezi duce la un blog şters. Am reuşit totuşi să ajung şi mi-a plăcut.
Îţi mulţumesc, mă bucur că îţi place la mine!
ApreciazăApreciază
Nu stiu, ce am facut. Mi-am facut doua bloguri, abia acum am vazut si l-am sters. In mod normal acum ar trebui sa apara blogul real pe care am postarile.
ApreciazăApreciază
Da, acum e ok, linkul duce unde trebuie 😉
ApreciazăApreciază
Ok, multumesc! Sunt si eu mai la inceput, nu stiu exact cum sta treaba pe aici! 😀
ApreciazăApreciază
Nu-i nimic, să vezi ce repede înveţi. Eu nici acum nu ştiu prea multe 😀 😀
ApreciazăApreciază
Totul se invata in viata! 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
“Adevărul, pur şi simplu, e rareori pur şi aproape niciodată simplu” – Oscar Wilde
Un citat indoielnic, lipsit de adevar din perspectiva absoluta.
Pe cine intereseaza “adevarurile mici” si rele si relative ale nimicnicilor. Iar daca sunt totusi adevaruri inseamna ca sunt simple si pure, pentru ca asta e una din definitiile adevarului, iar daca nu e asa inseamna ca sunt minciuni cu pretext de adevar. IAR Adevarul absolut e intotdeauna pur si simplu, pentru ca asa e El.
Incerci sa inveti ceva de la filosofii lumii acesteia si vezi ca de fapt spun numai bazaconii ca niste nebuni.
Iarta-ma ca nu m-am putut abtine sa nu comentez motto-ul. Site-ul tau e totusi frumos.
ApreciazăApreciază
Poate că e nevoie de o doză de nebunie ca să ajungi filosof. 🙂
Nu te contrazic dar poate că tocmai faptul că a generat discuția asta denotă că nu e întotdeauna simplu.
Nu am ce să iert, nu ai supărat cu nimic, din contră.
Îți mulțumesc mult!
ApreciazăApreciază
Trecut-au anii, precum clipe uneori,
Altminteri secole îmi par a trece,
Oricum ar fi, vreau să îți ofer flori,
Iar de-aș putea, ți-aș da si nota zece.
Mi-am amintit de „rescriere” și de o întrebare ce mi-a fost pusă cândva, cu privire la una dintre poeziile mele.
Acum, ți-aș adresa eu această întrebare ție. Oare dacă ar fi, cum ai scrie despre Potecuța azi?
Nu vreau să o și faci, ci doar ca un test, să-mi spui dacă ai schimba ceva față de cele scrise în „caracterizarea” de acum mai bine de 5 ani.
ApreciazăApreciază
Ce frumos!
Îţi mulţumesc tare mult, Mugur!
Dacă cineva m-ar pune acum să spun ceva despre mine, aş spune cam tot aia, numai că aş folosi, poate, alte cuvinte. De rescris, sub nicio formă nu aş rescrie. Ar însemna să mă neg pe mine, cea de atunci.
ApreciazăApreciază
Ne potrivim cumva. Azi am trecut și pe la mine, la pagina „Despre”. Nu numai că nu aș rescrie, dar și azi se potrivește perfect ce scriam atunci, chiar dacă între timp m-am mai și schimbat. Doar că, la vârsta mea, schimbările nu mai sunt neapărat „de substanță”, ci mai degrabă privesc modul în care interpretez/percep lumea înconjurătoare.
ApreciazăApreciază
Înseamnă că ne suntem fideli nouă înşine. Nu e rău 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îmi place ideea aceasta, de fidelitate față de noi înșine.
Dar eu aș spune mai degrabă că ne cunoaștem în suficientă masură încât să știm „cine suntem și ce vrem”, după cum suna sloganul declamat cândva.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
si eu am cautat prin cioburi:
” Prin cioburi mii ascult tăcerea, (…) m-afund încet şi uit durerea”
http://housyscolors.blogspot.com/search?q=cioburi
ApreciazăApreciază
Frumoasă şi căutarea ta!
ApreciazăApreciază
Imi place blogul tau cu pozele minunate facute si cu ceea ce ai scris pe aici. Chiar te pricepi. 🙂
ApreciazăApreciază
Bun venit pe potecuţe!
Îţi mulţumesc foarte mult, mă bucur că îţi place la mine.
Pozele nu îmi aparţin, sub fiecare articol este sursa lor, nu am niciun drept asupra lor, cu atât mai puţin să mi le însuşeşc. Textele însă îmi aparţin în totalitate. Şi versurile.
ApreciazăApreciază
Potecuță, întotdeauna am apreciat postările tale. Ai un fel de a scrie care te încojoară și te face să citești tot cu o mare plăcere. Mi-ar plăcea să citești cartea scrisă de mine “Cum să fii un tată grozav” și să-mi faci o recenzie sinceră, dar la fel de acaparatoare, indiferent dacă-ți place sau nu cartea. Informații despre carte ai văzut deja pe blogul meu și mai poți găsi și aici: https://play.google.com/store/books/details/Victor_Pana_Cum_s%C4%83_fii_un_tat%C4%83_grozav?id=QHldEAAAQBAJ&gl=RO
Cu drag,
Victor
ApreciazăApreciază
Vă mulțumesc frumos pentru aprecieri!
Am scris de fiecare dată, nu mă pricep și nu scriu recenzii. Eu doar vorbesc câteodată despre unele cărți, atât. Recenziile presupun mai mult de atât.
Vă felicit pentru realizare!
ApreciazăApreciat de 1 persoană