Arhive etichetă: taceri
Toamnă mai simplă
Mi-ar fi mai simplu de mi-ai fi aproape, Să-mi pot ascunde gândul în tăceri, Doar din priviri să le rostim pe toate, Să nu mai răscolim acelaşi ieri N-aş mai lăsa cuvinte-mpachetate Pe praguri netrecute de vreun pas, Şi nici … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat alinte, arome, căzute, frunze, mi-ar fi mai simplu, soapte, taceri, toamna, toamna mai simpla
58 comentarii
Netezind tăceri
Publicat în Miercurea fără cuvinte
Etichetat Bernie Mitchell, Miercurea fără cuvinte, netezind, taceri
64 comentarii
Tăceri înlănţuite
Publicat în Miercurea fără cuvinte
Etichetat inlantuite, Miercurea fără cuvinte, taceri
60 comentarii
Hibernare
Se-adăpostesc iubirile sub streşini de-atâta ger şi-atât pustiu în jur nu le gonesc dar nici nu pot să-ndur să-şi ningă trilu’-n brazi orfani de cetini Se cuibăresc şi şoaptele în stoluri să-şi plângă aripile ce-au uitat să zboare le-aş găzdui … Continuă lectura
Gând în alb
Am strâns câteva cuvinte înghețate pe buza de jos şi, cu un gest matern, le-am legat, la încheietura mâinii stângi, o eşarfă roşie să le țină de cald în veşnicie, să le vegheze nerostirea şi să le sprijine bătăile inimii … Continuă lectura
Pas cu pas spre un… rotund
E noiembrie! E noiembrie şi telefonul meu a început de câteva zile să-mi numere paşii. Nu i-am cerut să facă asta, nu ştiu cum o face şi nici de ce. Mă anunţă când îmi depăşesc propriul record şi mă felicită … Continuă lectura
Publicat în Suflet pe poteci
Etichetat anotimpuri, apel, aplicatie, blocat, borcane, cifre, contor, drum, noiembrie, numaratoare, paltoane, pas cu pas, pasi, plecari, recompensa, record, rotund, singuratati, taceri, telefon, treceri
91 comentarii
Calendar anatomic
Când cutele-aşteptării brăzdate pe fruntea-ţi aplecată îţi zgârie mângâierea, cu ce le pansezi să nu mai sângereze-n arşiţa dimineţilor de vară care-ţi oglindesc tăcerile-n aceeaşi cană de cafea? Dar când buzele ţi s-au uscat în nerostire şi fiecare început de … Continuă lectura
Gând în apus
Mă leagănă amurgul pe braţe amorţite Ce-mi amintesc în treacăt de-o clipă de demult Când nu ştiam ce-i vina, regretul, renunţarea Şi m-agăţam cu viaţa de-un început de gând Mi-ai spus atunci că cerul e singura ta vamă Şi pân’ … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat adapost, agatam, amarul, amortite, amurgul, apus, buze, cer, cladit, dalba floare, desculta, gand, iarna, leagana, ler, mal de mare, munte, nectar, noapte, pasi, ploi, punte, risipi, sadit, soapta, stele, strivesc, taceri, valuri, vama, venirea, viata
48 comentarii
