Arhive etichetă: vise

De-nceput de toamnă

Taci! Mai bine aşa decât vorbe şiroi De-o toamnă în care o clipă-am fost „noi”, Că toamna îţi lepezi speranţele-n ploi Şi-n toamnă te doare-mpărţirea la doi Aşa că taci! Mai bine aşa decât să te-aud Vorbind de o toamnă-ntâmplată … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , | 52 comentarii

Percepţii

Ţi se pare că râd când m-ascund în cuvânt Să îngrop în silabe tot ce nu pot rosti, Tot ce arde-n tăceri şi se pierde prin vânt, Toate nopţile albe tot mai reci şi pustii. Ţi se pare o glumă … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , | 55 comentarii

Frânturi de risipire

Câteodată, numai câteodată, i se face frig de la prea mult şi prea intens vânt care-i risipeşte toate visele, aşa cum suflă copiii în păpădii şi le spulberă în mii de particule aproape invizibile. Noi, oamenii, nu ne punem dorinţe … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , | 60 comentarii

Să nu frâng neştiut…

Îmi e teamă să strig printre oameni, sub stele, să nu-i doară prea mult, să nu scutur din ele ce în ei încă-i mut, praf din visele mele Îmi e milă să rup dintre oameni, pe cale,

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , | 72 comentarii

Alt ruginiu, aceeaşi toamnă

Mă locuiesc străine ploi Ce-mi picură senin prin gânduri, Urme ce-au rătăcit prin noi Se şterg de treceri printre rânduri Aceleaşi cuiburi au rămas Înmărmurite-n pustiire, Aceleaşi rugi fără de glas, Alt verde înspre ruginire O altă zi, aceeaşi toamnă … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , | 42 comentarii

Jurnal incomplet

Afară… sufocant. Aerul e sufocant. Şi ce pluteşte-n aer e sufocant. Plutesc iluzii şi notele de plată pentru visele care-au început să ceară socoteală. Unele pentru îndrăzneală, altele pentru amânare. Câteva pentru abandon. Şi asta ustură. E genul notei care … Continuă lectura

Publicat în Suflet pe poteci | Etichetat , , , , , , , , | 67 comentarii

Antonime-n rime

Ni se destramă visele-n ninsoare în iarna asta-a dorului de tine şi parcă nu a fost nicicând atât de mare dorinţa de-al zidi pe azi în mâine. Ne încălzim cu amăgiri de-o clipă şi punem peste umbre câte-un şal în … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , , , , , , | 110 comentarii

Ninsori peste visare

Îmi ninge-absurd prin vise cu vuiet şi cu noapte şi gânduri nerostite mi-au troienit sub pleoape. Haotic se destramă cuvintele pe buze şi-n fulgii de zăpadă se pierd tot mai confuze.

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 57 comentarii

Oraşul acela…

Ştii oraşul acela de poveste pe care-l credeai imens dar care s-a făcut mic atunci când tu te-ai făcut mare? Oraşul acela care te cunoaşte cu toate ale tale, la fel cum tu îi cunoşti fiecare arteră spre inimă. Artere … Continuă lectura

Publicat în Suflet pe poteci | Etichetat , , , , , , , , , , | 58 comentarii

Cincizeci de rânduri ale potecuţei

Am văzut, plimbându-mă prin căsuţele din jurul potecuţelor, un fel de leapşă în care trebuie să spui cincizeci de lucruri despre tine. Primul gând, mai sprinten şi mai gălăgios, a strigat: „cincizeci? Atât de mult? Ce-aş putea să scriu în dreptul … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , , , , , , | 60 comentarii