Arhive etichetă: cuvant
Genu-i gen cât încă-i gen
Spuneţi-mi, vă rog, ce-i „genul”? Nu, nu neutru, feminin, Masculin sau… mai e unul Ah, „nu răspund” sau „nu deţin”. Astea-s clare, le ştiu bine, Pot şi să vă demonstrez: O perdea, două perdele – feminin- şi mă semnez. Despre … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat cuvant, feminin, gen, genu-i gen, genul, masculin, neutru
94 comentarii
Să nu-mi iei cuvântul!
Ia-mi toamna dacă vrei, cu toate ale ei, ia-mi ploi şi frunze-n vânt, ia-mi bruma de prin gând, lasă-mi cuvântul! Ia-mi serile mai reci, pierdute pe poteci, ia-mi zilele de luni, ia-mi tot ce poţi s-aduni, nu-mi lua cuvântul!
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat cuvant, gand, nu-mi lua cuvântul, ruginiu, timpul dintre nopţi
56 comentarii
Prognoză-n gânduri
Se anunţă ploaie, se zvoneşte vânt, Până mâine, totul ne va fi uitat, Am pus o eşarfă peste-acel cuvânt Agăţat de buze, de când ai plecat Ne răzbună norii, ne va fi furtună, Nu ieşi afară, totu-i părăsit, Îţi vor … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat cuvant, esarfa peste cuvant, fereastra, ganduri, ploi, prognoza, vant, zvoneste
68 comentarii
Percepţii
Ţi se pare că râd când m-ascund în cuvânt Să îngrop în silabe tot ce nu pot rosti, Tot ce arde-n tăceri şi se pierde prin vânt, Toate nopţile albe tot mai reci şi pustii. Ţi se pare o glumă … Continuă lectura
Mi-am dat singură o leapşă
A fost o perioadă în care lepşele circulau zilnic pe bloguri. Vă amintiţi? Circulă şi acum dar a scăzut dramatic intensitatea lor. În perioada de care vorbesc, aproape fiecare părsoană fizică cu blog la purtător primea cel puţin două pe … Continuă lectura
Publicat în Din viaţă...
Etichetat carte, cuvant, film, leapsa, mamaruta, melodie, poezie
84 comentarii
Singurul de pe pământ
Spune-mi, dacă-ar fi să asistăm la un fel de tragedie şi ar fi luate de vânt -cuvintele- ca un gând, chiar şi dor, chiar şi suspin, şi dorinţă dar şi chin, şi-ar rămâne cuibărit, pe o frunză de salcâm, unul … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat asteptare, cuvant, dor, salcam, singurul de pe pamant, vant
105 comentarii
Nu definiţi zbateri de suflet!
Spune-mi tu, ce e poezia dacă nu e suflet, dacă nu e zbatere şi dacă nu e simţire, puse toate la umbră de cuvânt şi lăsate aşa, să fie găsite de singurătăţi ce se caută în tăcere una pe alta? … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat alba, buze, cuvant, imbratisata, imperecheata, incrucisata, inima, om, plans, poezie, rima, suflet, zbatere
58 comentarii
Frânturi de jurnal
Afară… se-mbrăţişeză clipe şi se strivesc idei. Se croşetează planuri şi se cern iluzii printre începuturi de seară care amestecă umbrele până ajung să se confunde între ele şi, pentru că nu mai reuşesc să evadeze din labirintul ăsta spectaculos, … Continuă lectura
Visând prin noiembrie
Prin noiembrie merg cu visarea de mână Şi adun, peste plâns scuturat din copaci, Pas cu pas, pentru drumul ce-o fi să rămână Până când în întoarceri vei putea să te-mbraci Risipesc amintiri pe alei pustiite Şi culeg aşteptări împărţite … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat adieri, alei, cuvant, dorinte, frunze, merg cu visarea de mana, noiembrie, plans scuturat din copaci, planse, presarat, soptite, timp, toamna, visand prin noiembrie
43 comentarii
Chimie şi alcool între cuvinte
Dragă…, a trecut ceva timp de când nu am mai scris scrisoare. Mai mult decât mi-am propus când am făcut categoria asta a lor. Nu ştiu de ce am simţit atunci că sunt lucruri pe care care nu le pot … Continuă lectura
Poteci de dor 