Arhive etichetă: carte
Dacă unul e prost, automat noi suntem deştepţi?
Intru direct în subiect, nu mai fac introducere, nu mai ocolesc drumul, aleg varianta scurtă. Vă spuneam la postarea trecută, Frânturi de jurnal, că aş vrea să vă întreb despre o chestiune destul de răspândită şi care poate genera o … Continuă lectura
Jurnal în aşteptare
Afară… O iarnă care parcă vrea să le facă pe plac tuturor. Şi celor care-o iubesc, şi celor care o gonesc, şi celor cărora le e indiferentă, şi celor care nu prea ştiu ce vor. Se amestecă alb şi gri, … Continuă lectura
Nu mai aprindeţi luminile-n teatre…
… imediat după ce se sting luminile pe scenă! E o rugăminte, nu un manifest. Şi dacă e totuşi manifest, e unul şoptit, spus cu o voce mai blândă decât acel „doamnelor şi domnilor, dragi prieteni, vă rugăm ca pe … Continuă lectura
Sunt… cuvânt de început de Jurnal
… şi asta cred că voi rămâne. Până la urmă, tot e ceva. Ba chiar, de ce să mint, e CEVA. Şi acest ceva nu-i chiar orice. Amestecate sentimentele, recunosc. Dar ăla care primează e, poate ciudat, unul de un … Continuă lectura
Luni cu jurnal
Azi… un luni al unui septembrie care se străduieşte să le facă pe plac tuturor. În dimineaţă, respectă norme dictate de calendarul care obligă la grade puţine-n termometre şi la vânt tăios care împrăştie începuturile de gând şi visele întrerupte … Continuă lectura
Drumul de-ntoarcere la sine
Călători grăbiţi, cu bagaje multe şi voluminoase, genţi mari şi colorate, cu ochii plimbaţi din telefoane pe ceasuri şi de pe ceasuri spre strada de pe care ar trebui să vină autocarul care să-i ducă spre sau să-i aducă dinspre, … Continuă lectura
Jurnal duminical
Azi… o altă zi în care cuvintele şi-au luat doza de libertate şi s-au înălţat în zbor departe de buzele care le-ar fi vrut rostite, departe de degetele care le-ar fi putut mângâia pe taste dându-le sens, culoare şi substanţă. … Continuă lectura
Cin’ pus-a librăria-n drum şi luat-a minţâlii potecii…
Intru direct în subiect că nu am inspiraţie pentru introducere. Citind astăzi pe blogurile voastre, dau peste recomandarea de la Indiferent şi mi se face brusc poftă nebună de citit. Asta n-ar fi fost o problemă, cărţi am. Dar ca şi … Continuă lectura
Din praf şi noroi, ridicam palate
În faţa blocului meu era un părculeţ cu „leagăne”. Acolo ne petreceam aproape toate zilele de primăvara până toamna târziu. Eu şi mulţi alţii de vârsta mea. În vacanţe, părculeţul ăla ne era a doua casă. Când eram deja mare … Continuă lectura