Arhive etichetă: plans
Percepţii
Ţi se pare că râd când m-ascund în cuvânt Să îngrop în silabe tot ce nu pot rosti, Tot ce arde-n tăceri şi se pierde prin vânt, Toate nopţile albe tot mai reci şi pustii. Ţi se pare o glumă … Continuă lectura
Nu definiţi zbateri de suflet!
Spune-mi tu, ce e poezia dacă nu e suflet, dacă nu e zbatere şi dacă nu e simţire, puse toate la umbră de cuvânt şi lăsate aşa, să fie găsite de singurătăţi ce se caută în tăcere una pe alta? … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat alba, buze, cuvant, imbratisata, imperecheata, incrucisata, inima, om, plans, poezie, rima, suflet, zbatere
58 comentarii
Nu mai aprindeţi luminile-n teatre…
… imediat după ce se sting luminile pe scenă! E o rugăminte, nu un manifest. Şi dacă e totuşi manifest, e unul şoptit, spus cu o voce mai blândă decât acel „doamnelor şi domnilor, dragi prieteni, vă rugăm ca pe … Continuă lectura
Oameni printre frunze plânse
Aţi văzut cum îşi plâng copacii frunzele? Pe alei, prin grădini, peste străzi, printre oameni şi pe sub paşii lor, fără să le pese de priviri iscoditoare, fără să se ruşineze de goliciunea lor din ce în ce mai evidentă, … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat copaci, frunze, gradini, lacrimi, oameni, plans, strazi, vulnerabili
56 comentarii
Împrumut
Împrumută-mi secunde dintr-o zi fără soare să ascundă în ele plânsul tot dintre nori şi în mâinele care va prevesti sărbătoare îţi voi da înapoi şi senin, şi culori Împrumută-mi un strop dintr-o mare mai mică să încapă în el … Continuă lectura
Bună seara, domniţă!
Hai, intră! Nu mai sta suspendată între acolo şi aici, aşteptând să te întâmpin cu „bine ai venit”, ca şi cum fără asta te-ai întoarce din drum. Sau ai rămâne între un ieri şi-un azi. Între ele nu e infinitul, … Continuă lectura
Stai să-ţi spun la mine cum a fost…
E ştiut faptul că oamenii, în marea lor majoritate (apreciaţi că nu am generalizat, n-am spus că „românii” 😛 ), se pricep la politică, la fotbal, la maşini şi unelte, la extragerea ţiţeiului ş-a radicalului din orice, la astrofizică şi … Continuă lectura
Publicat în Din viaţă...
Etichetat boli, bun la toate, calitate, cearcane, cum a fost, disperat, drama, inconstient, la mine, lacrimi, lume, minimalizat, noapte, oameni, ochi, plans, povara, sfat, sfatuitor, suflet, tara, te doare, tragedie
47 comentarii
Monolog şoptit
Am ştiut …. că acel răsărit s-a născut pentru a-mi alunga umbrele din privire şi mi-am deschis braţele pentru a-l cuprinde şi a-i simţi mireasma ca pe o sevă ce avea să-mi hrănească aşteptarea… Am înţeles …. că a fost o … Continuă lectura
Poteci de dor 