Arhive etichetă: copil

Mi-am dat seama că vreau să mă joc

Vreau să vă spun, înainte de a vă spune cu adevărat ce aş vrea, că m-am îndrăgostit iremediabil de un copil. Sâmbătă. Da, ştiu, e greu, spre imposibil, să nu te îndrăgosteşti de un copil. Dar na, deja, după ce … Continuă lectura

Publicat în Din viaţă... | Etichetat , , | 51 comentarii

Între petic de cer şi petic de pământ

Undeva, într-un colţ de lume, pe un petic de pământ, o mamă îşi plânge fiul şi unii îi spun să se liniştească, să fie puternică, pentru că trebuie să fie, şi să nu mai plângă. În acelaşi colţ de lume, … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , | 26 comentarii

Un gând pe-un veşnic „azi”

Când viaţa din urmă te-ajunge şi nu vrei să mai faci niciun pas, Adună-ţi visarea în palme şi stai, cu un gând, la taifas, Împrăştie griji şi durere, acolo, la margini de drum, Şi lasă-le-n vânt să se piardă, precum … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , | 58 comentarii

Prin anotimpuri de viaţă…

Copilul, senin, îşi culege, Din pomul ce-abia a-nflorit, Petale cu fir de poveste Şi-şi ţese un drum de trăit. Căci ce-i este viaţa? O joacă. Şi-n joacă-i apar, ca prin vis, Şi zâne şi zmei, şi magie, La geamul ce-n … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , , | 96 comentarii

Tu ce i-ai fi spus?

Dragă…, am sunat zilele trecute o amică. Să o întreb ce mai face. Nu vorbim foarte des, dar când ne sunăm sau ne întâlnim e ca şi cum am întrerupt discuţia ieri şi o reluăm din punctul în care am … Continuă lectura

Publicat în Scrisori | Etichetat , , , , , , , , , , , , | 65 comentarii

Jurnal cu nedumeriri

Afară… nehotărâtă vreme. Mohorât aş spune, dar e şi cald şi parcă asta face să nu mai conteze norii care încă nu-s gata de ploaie. Poate nici nu vor mai fi, nu ştiu. Am citit prognoza, am uitat imediat ce-am … Continuă lectura

Publicat în Suflet pe poteci | Etichetat , , , , , , , , | 91 comentarii

Picurând sărat

Ţi-am spus că iubesc marea pentru liniştea pe care o dă învolburarea ei. Şi pentru săratul care-mi apărea sub gene când o reconstruiam din amintiri. Mă jucam cu nuanţele de albastru şi râdeam de încăpăţânarea cu care le amestecam deşi … Continuă lectura

Publicat în Suflet pe poteci | Etichetat , , , , , , , , , , , | 110 comentarii

Ce animale mai ştiţi?

Acum vreo 13 ani, pe când aveam eu 5 ani 😀 , zilele de naştere erau tare interesante. Am colecţie de fotografii de la 1, 2, 3, 4… etc ani, cu mici pauze. Până la 14 ani, în fiecare an … Continuă lectura

Publicat în Din viaţă... | Etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , | 106 comentarii

Om mic învăţând om mare

– Hai, intră! Ia loc aici, pe scaunul ăsta albastru! Ai grijă să nu cazi, urcă-te uşor! – Nu cad. Şi nu-i nimic nici dacă voi cădea, că nu mă lovesc tare. Pe ăsta mare? Dar tu nu ai un … Continuă lectura

Publicat în Suflet pe poteci | Etichetat , , , , , , , , , , , , , , | 61 comentarii

Jurnal cu alb şi curcubeu

Azi… o zi curcubeu. Un curcubeu cu alte nuanţe şi într-o ordine care, dacă aş sta să o studiez, ar putea primi un sens. Ca rogvaiv-ul cel fără de egal. A fost cu alb. Perfect alb, alb pur, alb strălucitor … Continuă lectura

Publicat în Suflet pe poteci | Etichetat , , , , , , , , , , , , , | 69 comentarii