Arhive etichetă: mangaiere
Ca o rugă…
Nu-mi lua fărâma de lumină Care îmi scaldă câte-un gând Ce, prea împovărat de vină, Se rătăceşte de cuvânt Când se mai adânceşte-n seară Ca să colinde-n amintiri, Cu aripile-i ca de ceară Zbor picurând printre simţiri Mai lasă-mi stropul … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat adiere, Ana Kelemen, casa, cuvant, drum, farama, gand, lumina, mangaiere, melodie, rataceste, ruga, scalda, suras, Tudor Gheorghe, visare
54 comentarii
De mă voi uita…
Dacă-ar fi să uit că-am fost fulg de nea în astă lume tot cred c-au avut un rost zăpezile din ierni străbune N-am ştiut să îi dau clipei răgaz să-şi susure menirea şi nu m-a găsit acasă să-i binecuvântez venirea … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat adia, arginti, cantec, clipei, de nea, drum spre mine, flori de camp, fulg, huma, ierni, iertare, lume, ma voi uita, mangaiere, menirea, oameni de zapada, poarta, postalion, ragaz, rost, sopteste, tacere, toamna, vant, venire, zaperi
39 comentarii
P.S. la epilog
Dacă-ar fi să-ţi cer ceva, ca o ultimă dorinţă oare mi-ai mai asculta ruga făr’ de chibzuinţă? Ştiu, tu mi te-ai dat cu totul şi eu… ce ţi-am oferit în afar’ de amăgire şi de dor în asfinţit? N-am putut … Continuă lectura
Dialog interior…
Zbor făr’ de aripi, tu când iubeşti În braţe de vânt te-adăposteşti Ş-elimini distanţe, opreşti secundare Picuri seninul prin calendare Dor făr de lacrimi, tu când te-alinţi Te-adapi din izvoare de-aprinse dorinţi Şi vindeci neşanse, aprinzi felinare Să-acopere umbre de … Continuă lectura
Poteci de dor 