Reclame
Arhive etichetă: ploaie
Buletin meteorologic
Suntem invadaţi iar de avertizări meteo: furtuni, ploi însemnate cantitativ, însoţite de descărcări electrice şi intensificări ale vântului, posibile căderi de grindină, pe arii restrânse se vor cumula n litri pe metrul pătrat şi tot aşa, formulări standard, că şi … Continuă lectura
Publicat în Suflet pe poteci
Etichetat avertizari, buletin meteorologic, clopote, cod portocaliu, grindina, intensificari de vant, piatra, ploaie, sat, torentiale
55 comentarii
Monolog printre petale-n zbor
Se scutură încă unii copaci. Unii de floare, alţii de ploi. Unii de petale, alţii de priviri insistente, lipite indecent de ramurile lor. Mai sunt încă înfloriri şi mai sunt flori de scuturat. Te-ai scutura şi tu dacă nu te-ai … Continuă lectura
Publicat în Suflet pe poteci
Etichetat copaci, infloriri, melodie, monolog, petale, ploaie, suzie quatro, zbor
64 comentarii
Simple cuvinte
Câteodată, unele cuvinte mă încurcă prin lungimea lor, altele prin imposibilitatea de a le înţelege sensul într-o propoziţie care este atât de simplă prin mesajul ei şi atât de frumoasă prin sensul dat ei, încât un cuvânt prea complicat o … Continuă lectura
Publicat în Suflet pe poteci
Etichetat aer, complicat, cuvinte, definitii, dor, nori, ploaie, poteci, pretiozitate, simple, simplitate, toamna
44 comentarii
Între ce-am visat să fie…
Ştii momentul acela când mai ai trei luni până la concediu şi visezi cu ochii mari, fixaţi pe un punct invizibil de pe peretele biroului, la lucrurile alea multe pe care le vei face într-o singură zi? Când simţi că … Continuă lectura
Publicat în Din viaţă...
Etichetat birou, concediu, pereti, ploaie, program, regulamentar, timp, visat
68 comentarii
Şi… ce dacă?
Plouă… obsesiv plouă şi compulsiv plouă, plouă bacovian… şi deja unii şi-au dat ochii peste cap clişeu, ieftin clişeu, obositor clişeu! aşa ş-ar spune şi asta i-ar spune dacă ar fi în faţa lor, dar ce bine că nu e … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat bacovia, conjugare, efemera, frenetic, imperativ singular, licente poetice, pleonasm, ploaie, ploua bacovian, plutire, tautologic
51 comentarii
Dulce resemnare
Dă-ne, Doamne,-un strop de ploaie, Să mai spele din ruşinea Mâinii-ntinse prin noroaie Ce hrănesc deşertăciunea! Pune şi un pic de soare La un capăt de tunel, Ca prin bezna-amăgitoare Să mai bâjbâim spre-un ţel! Au ajuns analfabeţii Să predea … Continuă lectura
Ştii…
…aş putea scrie despre iarnă, de pildă. Dar e deja prea uzat subiectul şi-mi vor spune că mărţişoarele îşi trag sufletul pe tarabe înainte de a fi purtate dintr-o mână-n alta însoţite de zâmbete sincere sau din obligaţie sau doar … Continuă lectura
Nu mai aprindeţi luminile-n teatre…
… imediat după ce se sting luminile pe scenă! E o rugăminte, nu un manifest. Şi dacă e totuşi manifest, e unul şoptit, spus cu o voce mai blândă decât acel „doamnelor şi domnilor, dragi prieteni, vă rugăm ca pe … Continuă lectura
Eu nu pot…
Eu… nu pot să supăr vântul cerându-i socoteală că-ţi însoţeşte paşii sau că te-atinge-n seară şi nici că-ţi iese-n cale sau te-aşteaptă-n prag şi-ţi şterge dintre gânduri ce nu-ţi mai este drag. Şi nu mă cert cu ploaia că-ţi poate … Continuă lectura
Ca o părere…
Mi s-a părut că aud un glas care mă striga, mă chema, mă alinta. Prin el, şi numele meu dar şi cuvintele aveau o sonoritate aparte, păreau mai melodioase, mai duioase, mai altfel. Am alungat gândul, i-am spus că e … Continuă lectura
