Arhive etichetă: pian

Când ultima frunză cântă…

O ultimă frunză, ca un ultim cuvânt, Rătăcită pe drumul dintre cer şi pământ, S-a oprit pentru-o clipă într-un colţ de pian, Să îşi cânte plecarea chiar în actul final Să nu mai suspine, să nu ne mai doară Nici … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , | 81 comentarii

Toamnă pe clape de pian

E ceasul când toamna îşi scrie discursul patetic din actul final câte-un nostalgic c-un vers o îmbie E vântul ce strigă sau cânt-un pian? Noiembrie ăsta îmi pare un clovn părăsit de propriul surâs se-mpiedică tâmp între lacrimi şi soare Te … Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , , | 56 comentarii

Jurnal de… gând

Azi… o zi ca oricare alta. Nu, zilele nu seamănă-ntre ele sau cel puţin n-ar trebui. Nu cred că lor li se potriveşte acea zicală folosită des când e vorba despre oameni. Mai ales despre oameni. Despre fraţi, tată şi fiică, mamă … Continuă lectura

Publicat în Din viaţă... | Etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 57 comentarii

‘ntrebător

Ce mai faci, îţi e bine? Mai porţi stele în păr? Sau ţi-au răsărit la tâmple … aripile unui dor? Ce mai simţi, îţi e soare? Mai ai marea-n privire? Sau ţi-ai tulburat-o-n grabă … într-un ciob de amintire?

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 71 comentarii

Doar dacă …

Dacă fiecare gând despre tine s-ar transforma în stea, cerul ar deveni prea strălucitor pentru a mai putea fi privit Dacă fiecare vis cu tine ar prinde aripi, lumea întreagă ar pluti în nefiresc Dacă fiecare lacrimă pentru tine ar … Continuă lectura

Publicat în Suflet pe poteci | Etichetat , , , , , , , , , , , | 34 comentarii