Arhive etichetă: amortire
Jurnal despre amorţire
Azi… incert. În afară de faptul că e vineri (e?) parcă totul pluteşte într-o apă tulbure. Nu ştim, doar credem că, e posibil să. Sau nu ştim, nu credem, nu vrem, depinde de unghiul din care privim totul. Sigur, există … Continuă lectura
Când ultima frunză cântă…
O ultimă frunză, ca un ultim cuvânt, Rătăcită pe drumul dintre cer şi pământ, S-a oprit pentru-o clipă într-un colţ de pian, Să îşi cânte plecarea chiar în actul final Să nu mai suspine, să nu ne mai doară Nici … Continuă lectura
Gând în alb
Am strâns câteva cuvinte înghețate pe buza de jos şi, cu un gest matern, le-am legat, la încheietura mâinii stângi, o eşarfă roşie să le țină de cald în veşnicie, să le vegheze nerostirea şi să le sprijine bătăile inimii … Continuă lectura