Toamnă pe clape de pian

1E ceasul când toamna îşi scrie
discursul patetic din actul final
câte-un nostalgic c-un vers o îmbie
E vântul ce strigă sau cânt-un pian?

Noiembrie ăsta îmi pare
un clovn părăsit de propriul surâs
se-mpiedică tâmp între lacrimi şi soare
Te strigă pianul căci vântu’-a apus

Ne plouă de după cortină
şi-mbracă iubiri în suspin ruginiu
şi-apoi ne răsare din scrum şi ruină
Ba vântul mă cântă, pianu-i pustiu

Doar frunza sub tălpi o trădează
strivită de-un ultim cuvânt
finalul de piesă oftează
Pianul te plânge cu clapele-n vânt

Şi pleacă din tot şi din toate
dramatică zbatere-n ram
n-aude bis-ul, deja e departe
E vântul! Şopteşte de mine cântând la pian

foto

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Un fel de... Poezie și etichetat , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

56 de răspunsuri la Toamnă pe clape de pian

  1. Iosif zice:

    Coincidenta sau miracol ?! Chiar astazi dupa amiaza mi-am zis ! Ia sa mai vad daca dexteritatea degetelor mai poate scoate ceva acorduri pe clavierul Yamaha,din dotare,dupa o perioada de câteva saptamâni de abstinenta. Stiu ca nu-mi sunt dedicate,însa parca „vântul” le-a adus pâna la mine ! Sper ca nu te superi ca le percep astfel ! Merci,oricum ! Superba versificare a „vântului” autumnal,trecut prin claviatura „pianului”!

    Apreciază

  2. Potecuță, devii poeta mea preferată!

    Apreciază

  3. tink3rbe11 zice:

    Buna dimineata cantec!

    Apreciat de 1 persoană

  4. Alex zice:

    Minunate versuri, dragă Potecuță. Mă uit afară, pe fereastră și atmosfera mohorâtă se potrivește atât de bine cu poezia ta. Doar… pianul mai lipsește din decor, dar parcă se aud în depărtare acordurile lui triste…
    Îți doresc un sfârșit frumos de săptămână! 🙂

    Apreciază

    • Ascultă atent, sunt sigură că undeva, în depărtare, cineva atinge clapele. Poate e vântul sau doar frunza…
      Mă bucur tare mult că se potriveşte, am încercat să redau o fărâmă din cum am perceput-o eu în ultimele zile.
      Mulţumesc, Alex! Weekend liniştit!

      Apreciază

  5. Parcă e cântecul de lebădă al acestei toamne. De-acu’ poa’ să vină iarna, acompaniată de alte versuri frumoase din partea ta. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  6. Aștept ziua în care îți miști fundul spre o editură. Am auzit că nu mușcă, acu nu garantez :)) Sunt fanul tău nr 1! 🙂

    Apreciază

  7. De fiecare dată când citesc versuri la tine rămân surprinsă. Ar fi trebuit să mă obişnuiesc cu faptul că le scrii şi le scrii tare bine. Zi luminoasă să ai, Potecuţă! 🙂

    Apreciază

  8. Ana Vlad zice:

    Așa simt și eu, că-și dă ultima suflare. E sfâșietor, abia aștept să ningă. Iar coloana sonoră, la pian… Felicitări!

    Apreciază

    • Să ningă, da! Cu fulgi din ăia… ştii tu care 😉
      Nu ştiu, de aia am spus că pare că joacă un rol. Acum e frig şi gri… după o clipire e soare şi foarte cald. E un fel de comedie-tragedie antică.
      Mă bucur că ţi-a plăcut, Ana! Mulţumesc!

      Apreciat de 2 persoane

  9. Toamna prinsă-n versuri este şi mai frumoasă. ☺☺☺

    Apreciază

  10. Monik zice:

    Si eu tot poet te-as numi. Si eu tot fanul numarul 1 ma consider… Ce ne facem, stam la rând… 😉 Pana te convingi ca ai motive sa faci aci pași sugerați spre o editura noi insistam…

    Apreciază

  11. Ana zice:

    Mi-as fi dorit sa nu fie luna mea….preferam un gee sau o canicula…da’ nah….m-am grabit! 😛
    Desi sunt sub nivelul marii in capacitatea de a intelege emotia poetica cu poezia asta m-ai prins in mreje. Ca o fi luna mea? ;P
    Zile frumoase,Potecuto!

    Apreciază

  12. munteanioan zice:

    A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciază

  13. Drugwash zice:

    Ruşine să-mi fie, am adormit ascultîndu-ţi pianul şi n-am apucat să las semne (de circulaţie). 🙂

    Ştii, pe vremuri majoritatea gospodinelor „cîntau la pian” în bătaia vîntului. Aşa era denumit în popor spălatul manual al rufelor. 😀

    Apreciază

  14. doar verde zice:

    Vântul, pianul şi noiembrie pe Potecuță! Doar acolo simți, auzi şi respiri !
    Mulțumesc pentru muziCALITATE!

    Apreciază

  15. doar nicole zice:

    Pianul și toamna ruginie pe poteci… melodie de suflet îmbrăcând aerul de noiembrie în culori tare calde!

    Apreciază

    • Am încercat să-i dau câteva nuanţe calde, ca o ultimă zbatere. Se pare că am simţit bine că e gata de plecare. La mine deja copacii sunt cărunţi de tot. Pe străzi încă nu s-a depus dar se munceşte intens. Ninge de azi noapte…
      O zi bună, Nicole! Mulţumesc mult!

      Apreciat de 1 persoană

  16. papagigli zice:

    Pianul ca laitmotiv al unui tablou autumnal! Foarte misto, o poezie cu imagine si sunet. Meserie! 😉

    Apreciază

  17. vavaly zice:

    esimfonie bethoviana furtunoasa la noi in baragan iar la ferestre vantul isi canta partitura cu inversunare incepand de aseara. picurii de ploaie s au jucat pe claviatura toamnei. si eu cred ca mai are multi asi in maneca toamna asta….

    Apreciază

    • Bună dimineaţa, vavaly! Tare mult mi-a plăcut cum ai descris simfonia de la geamul tău!
      Şi-a cântat partitura şi la mine însă ceva s-antâmplat în noapte, pe furiş, că şi-a schimbat hainele de scenă şi m-am trezit cu totul alb. Încă ninge….

      Apreciază

  18. Sa te spulbere cu atâtă inspirație, cu câtă sete m-ai delectat cu versul frumos, ingenios şi plin de noiembrie. La mai mult! Cu admirație! Îmi pare rău că nu-ți afişezi numele, scuze, dar nu mă pot adresa unei potecuțe, când e vorba despre aşa versuri minunate.

    Apreciază

  19. Ce fumoooos!!! Nu pot zice nimic. Decât că-mi place rău.

    Apreciază

  20. Pingback: Dacă doar seamănă nu înseamnă nimic? | Poteci de dor

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s