Prin visul nostru singuratic,
Ce-şi leapădă ades culoarea,
Ne ţinem uneori de mână
Când stelele sărută marea
Lăsăm tăcerea să îşi facă
Pe buze, tainic adăpost
Şi depărtarea, dintr-o dată,
Devine drum înspre un rost
Mai răscolim prin amintire,
Când promiteam că ne vom fi,
Şi râdem că, din amăgire,
Rodeau speranţe zi de zi
Când tot ce ne-a rămas e visul,
Chiar dacă-i fără de culoare,
Ne-alegem câte-o stea în taină
Şi-i facem drum către o mare.
Ce frumos se leagă stelele cu marea la final.
Clădim visuri, avem speranțe, e adevărat, dar fără ele ce ne-am face?!?
Seară frumoasă, Potecuță!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
N-am prea putea face nimic, e foarte adevărat!
Îţi mulţumesc frumos, draga mea! Zi frumoasă îţi doresc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Și mie-mi place poezia ta. Și eu am zâmbit la ultimele versuri care fac trimitere la ținutul de mână din prima strofă. Mulțumesc pentru stropul de gingășie. 🌼
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Jo, nu ştiu cum să cuprind în cuvinte bucuria că ţi-a plăcut! Îţi mulţumesc tare, tare mult!
ApreciazăApreciază
Nu știi încă! Poate la un moment dat o să-mi dedici o poezie. 🙂 Glumesc, firește. Dar ce-am scris mai sus – imi place foarte mult poezia ta – nu-i glumă. 💕
ApreciazăApreciază
Ştiu că nu ai glumit mai sus, Jo. 😉
Zi faină îţi doresc!
ApreciazăApreciază
Și când ajungem la marea cea învolburată, visul cel fără de culoare eu cred că devine un curcubeu, Potecuță, ce poartă pe-al său arc țesut din dor și steaua călătoare. 🙂 Îți mulțumesc pentru gândul tău frumos, ce m-a făcut să visez înainte! 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Eu îţi mulţumesc, Cri! Curcubeu ai pus şi-n sufletul meu acum cu aceste cuvinte calde! Te îmbrăţişez!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
🤗💕
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Dor din dor se face dor… și dorul tău e mereu frumos, Potecuță. Și molipsitor 🙂
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Mulţumesc frumos, Issa! Auch! Se ia? 🙄 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
da, prin contactul ochilor cu ecranul… :)))
ApreciazăApreciază
🙂
E de bine, zic! 😉
ApreciazăApreciază
As adauga doar ca mi-am imaginat peisajul si a fost atat de bine…
Multumesc, draga Potecuta pentru vis! ❤
Un weekend placut!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Asta am vrut, Suzana, să vă imaginaţi şi să vă placă! Îţi mulţumesc mult de tot!
Weekend frumos îţi doresc!
ApreciazăApreciază
Iar noaptea cînd se-aşterne pacea
cu bariere ridicate,
ne vom trăi intens, pe-o clipă
în vise, visurile toate.
ApreciazăApreciat de 6 persoane
Frumoase și versurile tale, Dragoș, în completarea versurilor frumoase ale Potecuței.
ApreciazăApreciat de 4 persoane
Mulţumesc frumos, chiar asta era intenţia: gînd legat de gînduri, pentru a duce visarea măcar cu un pas mai departe… 🙂
ApreciazăApreciat de 5 persoane
Îţi mulţumesc, Ana!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Foarte frumos, Dragoş!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Meritul e al tău fiindcă mi-ai oferit, prin versurile tale, o clipă de inspiraţie. 😉
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Frumoasă tare poezie, dar nici cu poza nu mi-e rușine, tare bine le-ai mai potrivit. 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mulţumesc mult, Florina!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Superb si inspirat, acest tablou de vis pe drumul magic, prin universul înstelat si infinit al revelatiilor nocturne ! Merci !
Un weekend minunat, sublim si relaxant, în toate aspectele binecuvântat, draga Potecuta !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc, Iosif! Weekend frumos îţi doresc şi eu!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sa stau pe plaja privind cum stelele saruta marea e cel mai frumos vis al meu. Pana anul trecut se mai si implinea, desi nu suficient de des. Deci, sa visam… 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Să visăm, da. Până când s-o putea din nou 🙂
Mulţumesc, Adrian!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
♥️♥️♥️♥️♥️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Te pup, draga mea!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Cerul și Pământul sunt reprezentate cum nu se poate mai frumos de steaua și marea care tânjesc mereu la întâlnire. Mulțumesc pentru visul în versuri, Potecuță!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îţi mulţumesc tare mult, Petru! Să ai o zi frumoasă!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Frumos vis!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Iar am invartit cuvintele si-am ramas la ceva simplu: imi place poezia, imi place momentul in care stelele saruta marea.
Weekend frumos iti doresc, Potecuta!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc mult, Diana!
Weekend frumos îţi doresc şi eu!
ApreciazăApreciază
Gingașă, delicată poezia ta, Potecuță. Mi-a plăcut, iar poza e superbă! 💖
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îţi mulţumesc mult, Aura! Mă bucur mult că ţi-a plăcut!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Și Petru a scris recent o poezie în care întâlnești marea…Mă faceți să mă topesc de dorul ei, a trecut un deceniu de când nu am mai văzut-o și nu știu dacă o voi mai vedea vreodată. Dacă s-ar întâmpla totuși, aș plânge când aș vedea-o! Dar ce aberez eu aici în loc să spun că mă cutremur la frumusețea poeziei tale. Te îmbrățișez. M-ar bucura să ne plimbăm împreună pe malul ei.
ApreciazăApreciază
Îţi doresc să ai ocazia să o revezi, să îţi împlineşti şi visul ăsta, chiar dacă te va emoţiona tare. Şi mie îmi e dor de ea…
Şi da, tare mult aş vrea şi eu să ne plimbăm împreună! 😉
Te îmbrăţişez, draga mea! Îţi mulţumesc!
ApreciazăApreciază
Al mării, nu al poeziei. :))
ApreciazăApreciază
Ne putem plimba şi pe mal de poezie, de ce nu? 😀
Te pup!
ApreciazăApreciază
Da, m-am gândit și eu după, că ar fi frumoasă o astfel de plimbare, pe malul poeziei. Pup și eu. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Uneori, visele pot avea culoare! Culoarea speranței! Visele şi/sau speranțele se pot împlini sau spulbera pe un mal de mare…oare de ce!? Ce ne leagă de imensitatea apei!? Dar de stele!? Necuprinsul cerului! Oare punctul de plecare şi cel de sosire!?
Tare mult mi-a plăcut poezia ta!
ApreciazăApreciază
Da, cred că asta ar fi explicaţia: că pe mal de mare sau printre stele se nasc cele mai multe dintre vise şi tot acolo se întorc…
Îţi mulţumesc tare mult, draga mea!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Era odata o intrebare: ce vedem, stelele reflectate in apa sau cerul, de fapt? Indiferent cum ar fi, e o dubla imensitate. Intotdeauna ma atinge aceasta chemare a infinitului reprezentata prin cer si prin mare.
ApreciazăApreciază
Da, şi pe mine mă atinge.
Nu ştiu, cred că vedem ce avem şi prin suflet… 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
E plăcută și tăcerea câteodată … dar acel vis fără culoare ma duce cu gândul ca e o poveste trista
ApreciazăApreciază
Nu e. Sau e? 🙄
E vintage 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am citit poezia de la cap la coadă… și de la coadă la cap…parcă e un… yin-yang!🙂🌟
ApreciazăApreciază
Eşti o scumpă şi îţi mulţumesc mult de tot!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
❤❤❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană