Arhive etichetă: soapte
Toamnă mai simplă
Mi-ar fi mai simplu de mi-ai fi aproape, Să-mi pot ascunde gândul în tăceri, Doar din priviri să le rostim pe toate, Să nu mai răscolim acelaşi ieri N-aş mai lăsa cuvinte-mpachetate Pe praguri netrecute de vreun pas, Şi nici … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat alinte, arome, căzute, frunze, mi-ar fi mai simplu, soapte, taceri, toamna, toamna mai simpla
58 comentarii
Parfum de dor
Miroase-a struguri şi a mere coapte, a tine-stând pe gânduri despre mine, a vară plină ignorând o moarte şi-a vise prefăcute în ruine. Miroase-a frunze evadând din ramuri, a paşi atenţi să nu le înfioare, a aşteptări ce ruginesc la … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat de dor, doruri, evadand, frunze, geamuri, iluzii, infioare, miroase-a toamna, parfum, poezie, ramuri, rasfata, revenite, ruginesc, soapte, stand pe ganduri despre mine, toamna
54 comentarii
Între anotimpuri
Te cert acum, deşi e seară, Sperând c-ai să mă ierţi la noapte, Te cert acum cât încă-i vară Şi nu mi-e ruginiu prin şoapte De ce-mi tot arzi mocnit prin gânduri Şi-mi tot trezeşti câte un dor, Tu n-ai … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat adieri, anotimpuri, campuri, cuiburi, primavara, soapte, stele, toamna, vara
62 comentarii
Dacă…
Dacă nu aş fi văzut fluturii ce-ţi dorm sub pleoape, astăzi nu aş fi putut să te simt, şi-n gând, aproape Şi de n-aş fi auzit şoapta-ţi alintându-mi clipa, visul nu mi-ar fi fost zbor pierzându-şi, prin ploi, aripa
Presupunere
De-aş putea s-ajung la stele Ridicându-mă pe vârfuri N-aş mai căuta-n tăcere Înţelesuri printre rânduri Le-aş culege-n păr, în palmă Şi le-aş transforma-n cuvinte Să mă legene şi-adoarmă Pe aducerile-aminte Apoi le-aş pofti în casă Felinare să îi fie Gândului … Continuă lectura
Hibernare
Se-adăpostesc iubirile sub streşini de-atâta ger şi-atât pustiu în jur nu le gonesc dar nici nu pot să-ndur să-şi ningă trilu’-n brazi orfani de cetini Se cuibăresc şi şoaptele în stoluri să-şi plângă aripile ce-au uitat să zboare le-aş găzdui … Continuă lectura
Tablou nocturn
Bizară-mi pare seara printre umbre Ce mişună de parcă-ar îndemna Tăcerile în cuib să se preschimbe Să aibă visul unde înnopta Ciudaţi îmi par în noapte trecătorii Ce duc pe umeri şal de ne-mpliniri Cu ochi plecaţi de parcă-ar sfida … Continuă lectura
Să ningă a taină!
Să ningă suspin peste destin când pasul e tot mai departe. Şi ningă lumină, privirea senină din tainic izvor să se-adape. Să ningă cu dor aducă-n pridvor fărâme de vise deşarte.
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat aproape, departe, nameti, ninga, noapte, soapte, taceri, zapezi
34 comentarii
Când „ei” se-mparte la doi…
Ea ascundea umbre de chihlimbar în privire. Şi nu ştia. El îşi oglindea seninul din ochi. Şi îşi dorea. Ea îşi scutura în fiecare seară urmele de nori de pe umeri. Şi asculta. El îşi lăsa pe prag plumbul din … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat baloane, clipe, nor, privire, senin, soapte, uimiri, valuri
39 comentarii
Poveste simplă pe note muzicale
Replici grăbite în nuanţe de roz se strecurau printre ecourile înlănţuite-ntr-un cotidian anost în timp ce, pe portativul vieţii, se desluşeau ritmuri dătătoare de speranţă. Într-un colţ de odaie cu nume sonor şi multe păreri care pigmentau pereţii, două suflete … Continuă lectura
Publicat în Suflet pe poteci
Etichetat acorduri, Alexandra Usurelu, chei, chitara, inceput, poveste, soapte, suflet
19 comentarii
Poteci de dor 