Presupunere

1De-aş putea s-ajung la stele
Ridicându-mă pe vârfuri
N-aş mai căuta-n tăcere
Înţelesuri printre rânduri

Le-aş culege-n păr, în palmă
Şi le-aş transforma-n cuvinte
Să mă legene şi-adoarmă
Pe aducerile-aminte

Apoi le-aş pofti în casă
Felinare să îi fie
Gândului ce nu se lasă
Întrupat în poezie

Să-l vegheze printre şoapte
Să mi-l apere de ger
Şi să-l învelească-n noapte
Cu un ţol cusut din cer

Să-i spună să nu se teamă
Şchiopătând se-nvaţă zborul
Aripa de se destramă
Nu-şi alungă călătorul

Dar…
Cum nu pot s-ajung la stele
Nici de mă ridic pe vârfuri
Ţes din vise şi tăcere
Înţelesuri printre rânduri.

Fotol

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Un fel de... Poezie și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

62 de răspunsuri la Presupunere

  1. A thorn in your side zice:

    Ce bucurie să te văd ţesînd înţelesuri din înţelesuri dintre rînduri… 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  2. Oana zice:

    Frumoase înțelesuri, Potecuț… să ți se-ntrupeze toate-ntr-un Poem!

    Apreciază

  3. Parcă e cântată poezia ta 🙂 Genială, ca de obicei. Cel mai mult mi-au plăcut „Şi să-l învelească-n noapte/Cu un ţol cusut din cer” și „Şchiopătând se-nvaţă zborul”. Frumos mai îmbraci adevărurile în haine de stele!

    Apreciat de 1 persoană

  4. Iosif zice:

    Potecuta visatoare,
    te crezi mica dar esti Mare.
    Tesi cuvinte scrisen versuri,
    ce au multe întelesuri ! 🙂

    Apreciază

  5. papagigli zice:

    Ooops! Observ o schimbare. Cum ai facut-o, ca si eu mi-o doream dar n-am reusit s-o realizez.
    Poezia e foarte misto cu un final si mai misto. Dar nu te grabi spre stele, asculta-mi povata si-ti jur ca nu-ti va fi rau 😉
    Dar eu n-am simt, adincul sa-l patrunda
    Si nici nu vreau sa il patrund curind,
    Avea-voi timp, dupa lumeasca-mi truda,
    Veac sa-mi petrec, mistere dezlegind.

    Apreciat de 1 persoană

  6. Mishuk zice:

    Interesantă… provocare 🙂

    Apreciază

  7. Ce frumos știe potecuța să aducă stele în suflete! 😊

    Apreciază

  8. Jurnal de zi zice:

    Închide ochii și ai să poți atinge stelele mult mai ușor. Gândul poate merge atât de departe…

    Apreciază

  9. doar nicole zice:

    Of, deloc nu cred că nu poți s-ajungi la stele, sau nu putem, ba chiar dimpotrivă, cred că… la stele și dincolo de ele. 🙂 Vise, tăceri și alte… aripi.

    Apreciază

  10. Mie mi se pare că tocmai le-ai atins. Muzicalitate a vorbelor și imagini-emoții. Bravo!

    Apreciază

  11. ane zice:

    Stelute purtatoare de lumina,o sa fim! 🙂

    Apreciază

  12. Un poem muzical. Farmec aparte, curgere lină, fără poticniri. Mi-a plăcut. Cu un accent pe finalul poemului. ☺

    Apreciază

  13. Nautilus zice:

    Frumos. În dulcele stil clasic…

    Apreciază

  14. Adriana zice:

    Când potecile de dor țes veștminte de cuvinte
    Înțelesurile-n noi sunt doar rânduri potrivite;
    Nu-i nevoie să te-nalți, nici spre Cer și nici pe vârfuri
    Ești potecă, ești eter și ne pui ordine-n gânduri.
    Presupunere? Deloc, tu nu ești o amatoare,
    Ai uitat ca ieri ziceam că dorul e-un fel de floare? Ce nu moare…

    Știi ca asta e genul de poem care-mi place,nu? Astea ușor muzicale. Te felicit..

    Apreciază

  15. Nici eu nu excelez în înălțime, dar, citind aspirația ta către stele, chiar am simțit cum mă înalță. Și, cu ajutorul versurilor tale, am simțit că le ating mai mult decât cu gândul. Mulțumiri! 🙂

    Apreciază

  16. Ana Vlad zice:

    Ar fi anost să fie toate rândurile atât de clare, încât să nu mai trebuiască să le căutăm înțelesuri. Dar la cât de frumos ai scris, parcă m-aș ridica și eu pe vârfuri să încerc…

    Apreciază

  17. Fata Nergana zice:

    O poezie ce urmează poteci direct spre interiorul sufletului şi il face să tremure de emoție!

    Apreciază

  18. doar verde zice:

    Printre rânduri strălucesc stele!
    Luminează zborul cititorului! Mulțumiri autorului!

    Apreciază

  19. Vitiuska zice:

    Frumoasa! 🙂

    Apreciază

  20. Ana zice:

    👏😚

    Apreciază

  21. ovi zice:

    parca ma bucura neajungerea ta la stele… pentru ca asa… ne bucuri cu minunate ganduri maiestrite in rime…
    acum… te-as ajuta… de-as putea… sa ajungi la stele… ca rasfatul poemulul venind de acolo sa ne fie tot asa de frumos…

    Apreciază

  22. Și le-ai țesut atât de bine, gândurile, vorbele, încât mă faci a dori să mă ridic pe vârfuri în încercarea de a atinge steluțe de gând, de frumusețe. Zi frumoasă, Potecuță! 🙂

    Apreciază

  23. dyanaweb zice:

    Ai tesut ceva frumos! 🙂

    Apreciază

  24. Ai pus stele în cuvinte
    împletite într-un poem
    unde aducerile aminte
    vin din suflet de boem…

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s