Arhive etichetă: vin
Plutiri spre nicăieri
Ala, bala, eşti pribeag prin viaţă, Rătăcire scurtă prin abis, Şi te joci, e încă dimineaţă, Paşii tăi prin basme se răsfaţă, Drumul ţi-este leagăn şi-i întins Ala, bala, calea ţi-e senină, Visător plutind spre efemer, Totul ţi se naşte … Continuă lectura
La un păhărel de… vorbă
În ziua în care m-am născut, cel mai fericit a fost tata. În primul rând, pentru că m-am născut. Şi în al doilea rând, pentru că m-am născut fată şi astfel i s-a împlinit visul. Pentru că am avut un … Continuă lectura
La Potecuţa S.A
M-am hotărât, nu mai e cale de-ntors, e bătut în cuie începând de acum. Bine, de gândit, m-am gândit de mai mult timp dar nu am găsit acea zi de luni perfectă oricărui nou început sau oricărei decizii care are … Continuă lectura
Nu, mamă, nu sunt beată! Aşa cred…
După mini trauma suferită la vizionarea casetei (despre care am scris în postarea trecută), crezând că încep să mă dilesc de tot, m-am băgat în şedinţă şi am făcut eforturi disperate să-mi demonstrez că încă pot fi lăsată singură pe … Continuă lectura
Text fără sens. Text fără sens? Text.
E puţin ciudat să scriu cu atâta linişte în jur, am şters cele câteva încercări de început până când am avut impresia că se va sfâşia albul ăsta strălucitor, aşa cum se sfâşia hârtia aia de proastă calitate din care … Continuă lectura
Protest autumnal
Frumoasă-i toamna scrisă de poeţi în versuri cu miros de mere coapte în care-o Cosânzeană-n dimineţi dezmiardă ruginiul printre şoapte Rostit de-aceleaşi buze ce-au gustat din mustul proaspăt stors în bătătură, Răpciune pare blând, înmiresmat, feeric chiar, o gingaşă făptură
Beat turtă, meloman mangă
Îmi cer nenumărate scuze pentru titlul deloc academic dar chiar nu puteam scrie beat panseluţă, meloman violoncel, pentru că zău că nu se potrivea, oricât de iubitoare de flori şi de acorduri fine aş fi. Nu ştiu dacă e nostalgie … Continuă lectura
A fost Ilie…
Se trezea cu noaptea-n cap, hrănea animalele, se aranja în oglinda agăţată în curte la uşa „şoprului”, se spăla, îşi lua costumul negru, pălăria şi plasa în care erau sticle cu vin, ţuică şi cozonac că „aşe-i obiceiu’ când e … Continuă lectura
Asta nu e poezie!
Eu ştiu că românu’ s-a născut poet şi că-i frate cu codrul dar mie codru’-mi place numai vara, ziua şi înainte să înceapă să mă ciupească furnicile iar cu poezia nu am mari tangenţe. Că o fi el, românul, poet … Continuă lectura
În oglindă
Hei, suflete! Mă auzi? Hai să terminăm odată jocul ăsta fără rost şi să punem lucrurile la punct. Suflete, mă asculţi? Până când vrei să ne prefacem că nu ne vedem? Hai, întoarce-te puţin spre mine, nu-mi place să vorbesc … Continuă lectura