Frumoasă-i toamna scrisă de poeţi
în versuri cu miros de mere coapte
în care-o Cosânzeană-n dimineţi
dezmiardă ruginiul printre şoapte
Rostit de-aceleaşi buze ce-au gustat
din mustul proaspăt stors în bătătură,
Răpciune pare blând, înmiresmat,
feeric chiar, o gingaşă făptură
Cu gândul numai la cosiţe blonde
plimbate-n vânt de tinere fecioare
desculţe, cu sâni rumeni, printre holde,
ei cad din prima strofă-n adorare
Şi îi închină ode şi catrene,
poeme, pagini pline de frumos
Îi spun cocheto, vino mai devreme
şi-o mângâie-n metafore duios
Frumoasă-i toamna, zău, ei au dreptate
dar ce să fac dacă eu nu-s poet
şi nu beau must şi vinul nu mi-e frate
şi zilele de vară le regret?
Şi tinere fecioare pot să fie
desculţe sau cu pletele în vânt
că mie adorarea nu-mi adie
şi nu-mi aduce rimă la cuvânt.
S-o cânte ei, să-i murmure sublim
eu azi în faţa toamnei nu mă-nchin
ci protestez autumnal şi strig:
poeţilor, în toamna voastră-i frig!
Salut protestul versificat. ☺
O mică problemă aici – „Şi tinere fecioare poa’ să fie
desculţe sau cu pletele în vânt”.
„Pot să fie”, aş spune…
Frumoasă ideea de la care a pornit poemul, de apreciat fondul. ☺
ApreciazăApreciază
Mulţumesc frumos pentru „corectură” şi pentru alăturarea la protest! 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Fără rezerve. ☺
ApreciazăApreciază
Te-am citit si te-am simtit! Pas cu pas, versurile tale par atat de logice, simtirile sunt parca desprinse din mintea cititorului. Nu de alta se inseala adesea cititorii crezand ca si ei ar putea scrie asa ceva. Doar ca, un scriitor, poet fiind, le pune versul in lipsa de rima a gandurilor lor, de cititori. Sa spun sincer, daca nu legai ultimele doua strofe intre ele prin lipsa de spatiu, as fi crezut ca te-ai razgandit sa mai scrii…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mă depăşeşte treaba cu spamul. Nu ştiu de ce dar erai acolo. Scuze!
Dacă cineva se răgăseşte în ceea ce scriu sau are reacţia aia de „parcă eu aş fi scris”, pentru mine înseamnă tare mult! Dar eu chiar cred că oricine ar putea scrie aşa. Ba chiar mult mai bine şi frumos. Îţi mulţumesc tare mult!
Să mă răzgândesc? Cum aşa? 🙄
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am oprit azi la intamplare 10 oameni. Opt dintre ei au complus pe loc poezii, iar 2 au fost fantastici. Am considerat ca poetii sunt la tot pasul 🙂 Greu e cu modestia asta a ta 🙂
Razganditul se refera la a mai scrie strofe. Dar, tu ne surprinzi cu proza ta. Mai astept.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Bine că nu m-ai oprit pe mine, reacţionez destul de ciudat când sunt oprită pe stradă să mi se ceară ceva. Asta dacă nu eşti o bunicuţă sau un copil. 😀 😀
Aa, nu. Încă n-am dezvoltat simţul penibilului aşa că dacă mă va mai lovi fiorul versificat, voi mai scrie 😀
Mulţuumesc, am prins din zbor complimentul!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
🙂 Recunosc ca m-am lasat distras de complimente si nu am lasat gandul toamnei sa se frunzareasca printre strofele tale 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
În toamna aceasta a revenit timid căldura! 🙂
Nu-s poet da-mi place mustul, iar vinul nu mai vorbesc! Mi-e frate drag! 😆
Frumoase versuri, faină poetă! Săru’ mâna!
ApreciazăApreciază
A revenit cam timid şi după îndelungi rugăminţi. Dar e bine şi aşa, ce să mai zic? 😀
Vă mulţumesc tare mult!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ştiu că sunt născut mai de demult, aş prefera totuşi să-mi spui „îţi“! Bineînţeles dacă vrei.
ApreciazăApreciază
Ooo, mă bucură asta. Îţi mulţumesc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vezi de treabă că şi poeţii ăia-s ipocriţi – „cîntă” despre toamnă înăuntru, la căldurică, cu vinişoru-n faţă. Păi ce, mie-mi spui de de-alde de-ăştia… ca mine?!? 😛 XD XD XD
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Asta faaac? Apăi, aşa cred şi eu că sublimu’-i mai sublim decât orice 😀
Mă gândeam eu că-i ceva la mijloc.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Abia acu’ te-ai prins?!

ApreciazăApreciază
Mă prind mai greu dar bine 😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Da’ de Cosânseana te-ai prins? Că ţîr-ţîr nu ţîr, cică. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Încă nu. La asta mai meditez…
ApreciazăApreciază
Gata, m-am prins 😀
Mulţumesc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
În amintirea verii ce trecu
Închin paharu-acesta rubiniu
Şi de-mi dai voie, toamnei îi zic: Ptiu,
că rece eşti, duce-te-ai… în pustiu!
XD
ApreciazăApreciază
Eu îţi dau voie, spune-i ce vrei. Dar sper că eşti conştient că dacă te ascultă şi se duce, după ea vine iarna. Am vrut să mă asigur că ştii, că eşti pe deplin conştient de consecinţe 😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Atunci îi dau şi iernii ca bacşiş
Un colţişor din sufletu-mi prea mare,
Ca să nu mi se uite prea cruciş
Cînd oi trimite-o grabnic la plimbare. 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
De ar suna toate protestele astfel, aş ,,adera” la toate! Cred că până şi toamnei îi place modul în care ,,instigi”…
ApreciazăApreciază
Semnezi pentru aderare? M-ar onora tare prezenţa ta! Avem pancarte 😉
Îţi mulţumesc frumos! Sper să îi placă şi să dea cu ceva grade-n plus. Că asta cer: mărire. De grade. Şi nu în pahar, în atmosferă 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frumoase gânduri curg pe-a sufletului tău foaie
Și toamna își râde în amurg
Mângâiindu-te cu ploaie.
Protestul tău, superb veni la ceas de seară…
Înfășurat în amintiri de odinioară…
Frumos Potecuțo, frumos…”rău dă tot” autumnalul tău protest!!!
ApreciazăApreciază
Râde toamna de mine scuturându-se de ploi, aşa-i? 😀
Îţu mulţumesc mult! Mă bucur că place deşi protestele nu-s văzute chiar cu ochi buni 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Deci Potecuță, super poezia ai scris. M-ai lăsat fără cuvinte!!!
O seară frumoasă!
ApreciazăApreciază
Mulţumesc, Cristian! Mă bucur că ţi-a plăcut. Nu şi că ai rămas fără cuvinte 😀
Seară frumoasă!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ai foarte mare talent, mă bucur pentru tine 🙂
ApreciazăApreciază
Nu e aşa de mare, e doar cam obraznic şi nu-mi dă pace 😀
Mulţumesc încă o dată!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Io nu cant toamna , da’ i-as dedica o manea de aia cu gatuieli de voce si cu valoare si viata mea….Si apropos de frig: azi am facut neshte cuie…frig , dom’le!
Sa sti ca nu-s contra emotiei tale poetice si sa sti ca am citit toata poezia si mi-a placut mult…numa’ , nah….emotiile de toamna ma acresc maxim…ca pe castravetii si gogosarii pusi la murat…
Da’ pup Potecuta si sa fie pazita de cetile matinale autumnale! 😚😚😚
ApreciazăApreciază
Parcă nici toamna nu merită asemenea tratament, zău. Cât o fi ea de… toamnă 😀
Eu am avut şi soare dar nu destul cât să topească cuiele alea, se putea şi mai bine, nu mă supăram.
Mulţumesc, să fii şi tu ferită de ceţuri şi friguri!! Te pup!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ma inscriu si eu la protest: cri, cri, cri, toamna gri, nu credeam c-o sa mai vii…pe potecuta 🍁☁☔
ApreciazăApreciază
Ooo, mulţumeesc! Bun venit în clubul protestatarilor! 😉
Da, a cam venit şi a luat potecuţa prin surprindere, a prins-o în tricou şi a îngheţat-o 🙄
ApreciazăApreciază
Frig, tare frig ….dar totusi este frumoasa toamna.
ApreciazăApreciază
E frumoasă când ai haine groase la tine. Când intri-n casă pe soare şi crezi că şi dimineaţa va fi la fel şi pleci ca mine în ţinută estivală şi te prinde furtuna… e mai greu de admirat 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Protestul tău autumnal
e delicat și cu umor,
dă versului potențial
și rima-i vine în ajutor…
dar toamna e frumoasă
și când e caldă și când e friguroasă.
ApreciazăApreciat de 3 persoane
E frumoasă, sigur! Îmi place şi mie, o admir dar să nu ştie că pe urmă se alintă. Şi m-a zburlit din primele zile aşa că nici nu-i spun că e frumoasă. Aşa, de ciudă. O mai las puţin şi pe urmă o iert 😀
Mulţumesc frumos!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Te a tomnit pe tine toamna, doamna😊
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Numai din profil 😀
Te pup, sweety!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
M-am gândit acum, repede, că de-aia se bea vin, de frig. Dar e prea de dimineață, poate greșesc. Oricum, sunt de acord: huooo pentru frig domniței, iar ție iți spun că ai scris minunat, ca de obicei.
ApreciazăApreciază
Ar trebui să mă apuc şi eu de băut. Am o scuză şi un scop nobil. Că decât să răcesc, mai bine mă rătăcesc pe trei cărări. Nu? 😀
Îţi mulţumesc mult! Să ai o zi frumoasă!
ApreciazăApreciază
Pe trei potecuțe :D. Zi frumoasă și ție! Parcă s-a mai încălzit un pic… 😛
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Daaa, sper să ţină tot aşa! 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Reblogged this on Cronopedia.
ApreciazăApreciază
Că nu bei vin, te mai pot înțelege, dar mă mir că nici mustul nu-ți place. Oricum, poetul din tine e inspirat chiar și din aerul pe care-l respiră sau din apa pe care o bea. Se vede clar.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îmi place mustul când îl am. Când n-am, nu-mi mai place 😀
Mulţumesc mult, Petru!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Iubita mea copila,cu suflet infantil,
esti ca o oaza verde,în mijloc de pustiu.
Cei rataciti prin dune,prin arsita torida,
gasesc în oaza verde,racoarea mult dorita !:)
ApreciazăApreciază
Măgulitoare versuri, mulţumesc!
Dar e mult verde prin jurul nostru blogosferic. Sunt multe alte oaze benefice! 😉
ApreciazăApreciază
Blând protest, eu as fi fost mai dură 😀
A trecut toamna caldă si prima ploaie, ca de vară. Vine deja toamna aia pe care o tolerez pentru ca n-am încotro..
ApreciazăApreciază
Mi-a fost frică să fiu mai dură. Că dacă se înfurie şi-mi tună… am încurcat-o 🙄
ApreciazăApreciază
Toamna e blânda si bogata în roadele IUBIRII. Oricât ai fi de „dura”, Toamna NU… tuna !:))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mie îmi şi tună. Că în orice există excepţii.
ApreciazăApreciază
Oricum face doar ce-i place 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Imagineaza-ti ce s-ar întâmpla sa fie la cheremul unor „oameni dezaxati” ca mine !:)))
ApreciazăApreciază
„Protestul” tău îmi aduce aminte de bancul în care un evreu este sfătuit de rabin, când acesta se plânge că are o casă prea mică, să bage în casă capra, vaca etc. Așa zic și eu: așteaptă iarna, și toamna-ți va părea prea candidă domniță! 🙂
Glumesc, de fapt sunt în deplin acord, deși, câteodată, mai drotuiesc și eu, stângaci, zulufii toamnei. 🙂
ApreciazăApreciază
😀 😀
Da, se cam potriveşte, recunosc spăşit.
Eh, ştie ea, toamna, că mă alint şi o alint. Că altfel s-ar supăra pe mine. Dar aşa…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ader la sinii rumeni printre holde,
La gindul ca-s ai unei blonde,
Dar daca nu ar fi fecioara,
As adora-o iar si iar si iara. 😉
Si chiar de-i frig p-afara sa imi pling de mila,
Tot as iubi-o, dar oarecum in sila 😆
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😀 😀
Mă gândeam eu că, în multe cazuri, cosiţele blonde au şi rol termic 😀
ApreciazăApreciază
Dar a și venit brusc toamna… de dimineață când mi-am pus hainele la spălat, nu mi-a venit să cred că duminica trecută purtam haine de vară. :))
Mă scuzi, Potecuță, n-am reușit să aduc și eu o contribuție poetică aici, ca ceilalți… dar ți-am apreciat versurile și sunt total în asentimetul tău. 🙂
ApreciazăApreciază
Nu îţi cere scuze, ai pus punctul pe i. Că şi eu eram în balerini şi rochiţă şi dintr-o dată mi-a venit să scot paltonul. Nu e poezie aici dar e treabă serioaă 😀
Mulţumesc, April!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Asentimentul… 🙂
ApreciazăApreciază
Un Week end plin de bucurii !:)
ApreciazăApreciază
Mulţumesc! Bucurii şi ţie!
ApreciazăApreciază
Sincere Felicitări! Mi-a plăcut, tare, tare ❤
ApreciazăApreciază
Mulţumesc tare mult!
ApreciazăApreciază
Da, e frig dar si foarte frumos 🙂
ApreciazăApreciază
Asta contează! 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Bine te-am regăsit, dragă Potecuța! Greu am mai reușit să intru pe net în ultima vreme. Și ce bucurie să citesc aici, la tine, așa o poezie frumoasă. Are și toamna frumusețea și farmecul ei, dar … protestez alături de tine. Mai vreau varăăăă!
Numai bine îți doresc cu drag! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mă bucur tare mult! Mulţumesc frumos!
Toate cele bune!
ApreciazăApreciază
Eu nu stiu tomna poetilor cum este,
Dar ma grabesc sa-ti dau de veste,
Ca toamna mea-i frumoasa ca-n poveste
Cu zambet, soare si iubire calda,
In care sufletu-mi mereu se scalda.
De frigul de poet, nici ca imi pasa;
Si de le este frig, sa stea cuminti in casa.
Eu ma rasfat cu tomana-mi gratioansa,
Ce se rasfrange abundenta in natura,
In mine tot si-n doru-mi de iubit fara masura.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vai, ce frumos!! Mulţumesc tare mult, Ovi!
Să-ţi fie la fel de frumoasă şi iarna care se apropie!
ApreciazăApreciază
Pingback: Dacă doar seamănă nu înseamnă nimic? | Poteci de dor
Pingback: Odă cu garnitură de cartofi | Poteci de dor
Protestez cu tine dar prin octombrie sau mai hat’. Deocamdat’ i suportabil frigu’ iar mustul imi place rau. Si ruginiile si crizantemele sau tufenicile colorate, ma dau gata, parca-s puse special pentru retina mea. Altfel, eu sunt din primavara cu verde praz sau crud. 😛 Vara sa fie!
ApreciazăApreciază
Şi eu tot din primăvară sunt 😉
Apăi, nu ne grăbim. E încă vară, ne mai permitem să glumim, să ne gândim la frumuseţile toamnei. Când vor da năvală peste noi, cu frig şi ploi… mai vedem 😀
Mulţumesc mult, Ina!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc frumos eu! Da, ne da mana sa aprecien si putina toamna, la 30 grade. 😛
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Dar toamna mea e splendid colorata, Iar fata nu e blonda, e roscata! ❤ te pup!
ApreciazăApreciază
😀 😀
Adevărul e că şi a mea e colorată. Dar am avut şi eu un moment de ciufuţenie, din ăla-n care nu-ţi convine nimic şi vrei să cârcoteşti 😀
Te pup şi eu, Ana!
ApreciazăApreciat de 1 persoană