Arhive etichetă: tarm
Picurând sărat
Ţi-am spus că iubesc marea pentru liniştea pe care o dă învolburarea ei. Şi pentru săratul care-mi apărea sub gene când o reconstruiam din amintiri. Mă jucam cu nuanţele de albastru şi râdeam de încăpăţânarea cu care le amestecam deşi … Continuă lectura
Dor de mare. Şi carmol
Cuminte, şoptind frânturi de amintire, un gând timid Atinge, cu vârful buzelor, marea ce-şi tace acum învolburările Rătăcind chemări, amestecând doruri, plămădind simţiri, Modelându-i, cu palmele uscate, leagăn al regăsirii născute Odată cu primul val ce spală pe ţărm urme … Continuă lectura
Strop cu strop, aşa mi-au spus
Să ţesem marea, mi-au spus, lăsând să se vadă cum se joacă nerăbdarea în ochii lor. Aceeaşi nerăbdare care se citeşte pe chip de copil când începe să ningă şi el îşi lipeşte uimirea de geam. Să o ţesem şi … Continuă lectura
Încremenire
Mi-e dor de ploi. De acelea care nu veneau anunţate cu zile înainte şi nici însoţite de coduri în diverse culori mai mult sau mai puţin stridente. Se anunţau singure şi nu aşteptau confirmări. Mai întâi cu un strop mare, … Continuă lectura
Monolog ironic
Şopteşte-mi, iubite, despre visare, Pictează-mi în gând bucurii nefireşti Hai să fugim la un capăt de zare Să afle doar vântul când m-amăgeşti Spune-mi, iubite, despre dorinţe, Aşterne-mi pe trup dulci săruturi fierbinţi Cât judecă lumea şi-aruncă sentinţe, Eu sorb … Continuă lectura