Arhive etichetă: teatru
Când dreptul meu e mai drept decât al tău…
… există reguli. Unele scrise, de ordine interioară, altele devenite legi, altele deprinse. Şi cu astea ultimele există probleme şi astea nasc răzbeluri şi ofuscări şi reacţii de mimoze, cum unii ştiţi, că v-am spus aseară, că mi-a făcut mimoza … Continuă lectura
Publicat în Din viaţă...
Etichetat actori, drept, film, reguli, sala, teatru, telefoane
51 comentarii
Doar întreb, bine?
Repet ce-am scris în titlu, să fiu sigură că nu mă certaţi degeaba când io-s nevinovată ca un pui de rândunică, inocentă ca un strop de ploaie caldă de vară şi alte metafore din sezonul primăvară-vară. Doar întreb. No aşa! … Continuă lectura
Publicat în Din viaţă...
Etichetat concerte, doar întreb, drone, filmat, lasere, lumini, spectacole, teatru, telefoane mobile
42 comentarii
Despre teatru, cu dragoste
V-am povestit despre prima mea vizită la teatru. Vizită mai altfel, desigur. Că de prima-prima nu-mi amintesc, a fost tare demult şi atunci sigur n-am făcut aşa. Ei bine, gata, am bifat-o, m-am cuminţit, am zis că-i cazul să-mi revin, … Continuă lectura
Publicat în Suflet pe poteci
Etichetat Îngropaţi-mă pe după plintă, Bulandra, cu dragoste, despre teatru, piese, recomandari, sala, teatru
64 comentarii
Poţi face tot ce n-ai fi făcut…
V-aţi săturat de recomandări? Nu, nu vorbesc de alea oficiale, nici de alea din surse sigure, nici de alea în genul „înainte de a pleca de acasă, verificaţi dacă aţi închis gazul şi robinetul”. Nţ! Vorbesc de „recomandările” emise de … Continuă lectura
Publicat în Din viaţă...
Etichetat actori, canapea, cinema, film, online, pizza, popcorn, teatru
70 comentarii
Jurnal cu bigudiuri
Astăzi… ce frumos s-au aranjat lucrurile, să fie prima zi din săptămână şi prima din lună. Sigur, nu e mare lucru, nu cred că înseamnă nimic asta, nu am treabă cu alinierile, în general. Nici cu cele ale planetelor, nici … Continuă lectura
Publicat în Din viaţă...
Etichetat aparat, bigudiuri, buton, insiruiri, jurnal, munca, nervi, teatru
60 comentarii
Nu mai aprindeţi luminile-n teatre…
… imediat după ce se sting luminile pe scenă! E o rugăminte, nu un manifest. Şi dacă e totuşi manifest, e unul şoptit, spus cu o voce mai blândă decât acel „doamnelor şi domnilor, dragi prieteni, vă rugăm ca pe … Continuă lectura
Un suflet şi patru chitare
Bine, ca să fiu corectă, au fost câteva sute de suflete da’ nu mă-nteresează, al meu a contat cel mai mult şi a fost atât de fericit, că a făcut cât toate alea nişte sute la un loc. Am nimerit … Continuă lectura
Publicat în Din viaţă...
Etichetat chitara, concert, Consiliu Judetean, festival, folk, melodii, public, rock, scenă, Sibiu, suflet, teatru, tineri, versuri, Victor Socaciu
65 comentarii
Spectacolul de după spectacol
Aş vrea să nu spun că avem cu toţii amintiri dragi şi frumoase din copilăria noastră dar cum asta e singura introducere pe care am găsit-o, mă fac vinovată de abuz de truisme şi las aşa, la voia criticilor, că … Continuă lectura
Publicat în Suflet pe poteci
Etichetat actor, aparente, artisti, Catalin Patru, cortina, decor, fascinat, Florin Cosulet, interpreti, personaj, poveste, rol, sala, scenă, Sibiu, spectacol, strada, teatru, Tudor Gheorghe, viata
56 comentarii
Mie mi-e frică de bau-bau!
Dragilor şi dragelor. Staţi să spun şi invers ca să nu fie discuţii pe tema importanţei dictate de ordine. Dragelor şi dragilor, ştiţi textele alea penibile, stupide, telenovelistice, gen: „auzi, tu nu eşti obosită după cât ai alergat prin visele … Continuă lectura
Poteci de dor 