Arhive etichetă: cortina

Să fii… aşa cum eşti

Publicat pe 17/04/2020 de Poteci de dor

Între fii bun, că-i zi de Sărbătoare! Şi fii cum eşti, în fiecare!, E drum prea lung, anevoios, Cu piedici multe, noroios Mimăm şi zâmbet, şi oftat, Tot repetând ce-am învăţat De cum e bine să trăim Şi cum s-ascundem … Continuă lectura →

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat cortina, mimăm, Paste, sarbatoare, să fii aşa cum eşti | 78 comentarii

„Salut! Ce faci?”

Publicat pe 20/03/2020 de Poteci de dor

Dragă…, Eşti bine? Ţi-e bine? Ştii…, mă gândeam că uneori şi cuvintele se pot izola de propoziţii, de fraze. Şi odată cu ele, de restul lumii. Pe ele cine le mai duce acolo unde le e locul, în gând şi … Continuă lectura →

Publicat în Scrisori | Etichetat amanari, anulari, cod postal, cortina, destinatar, salut! ce faci?, scrisoare, teatru online | 92 comentarii

Nu mai aprindeţi luminile-n teatre…

Publicat pe 12/02/2018 de Poteci de dor

… imediat după ce se sting luminile pe scenă! E o rugăminte, nu un manifest. Şi dacă e totuşi manifest, e unul şoptit, spus cu o voce mai blândă decât acel „doamnelor şi domnilor, dragi prieteni, vă rugăm ca pe … Continuă lectura →

Publicat în Suflet pe poteci | Etichetat actori, aprindeti, bilete, carte, cortina, drepturi, emotie, film, lumini, obligatie, piesa, plans, ploaie, pret, ras, sala, scenă, spectatori, strada, teatru | 45 comentarii

Gând pe filă de jurnal

Publicat pe 28/04/2017 de Poteci de dor

Azi… vineri. Mda, am început cu stângul. Dar ce-ar fi atât de rău în asta? La o adică, în dansul în doi sau doar la un simplu pas în doi, chiar e indicat să fie şi-un prim pas făcut cu … Continuă lectura →

Publicat în Suflet pe poteci | Etichetat actor, angajat, anotimpuri, aripi, cortina, cuvant, CV, diplome, fila, gand, iarna, institutii, jurnal, liliac, litere, primavara, public, scenă, vara, vocale, zbor | 29 comentarii

Spectacolul de după spectacol

Publicat pe 05/03/2017 de Poteci de dor

Aş vrea să nu spun că avem cu toţii amintiri dragi şi frumoase din copilăria noastră dar cum asta e singura introducere pe care am găsit-o, mă fac vinovată de abuz de truisme şi las aşa, la voia criticilor, că … Continuă lectura →

Publicat în Suflet pe poteci | Etichetat actor, aparente, artisti, Catalin Patru, cortina, decor, fascinat, Florin Cosulet, interpreti, personaj, poveste, rol, sala, scenă, Sibiu, spectacol, strada, teatru, Tudor Gheorghe, viata | 56 comentarii

Aparenţe…

Publicat pe 21/07/2016 de Poteci de dor

În sala veche de teatru tocmai s-au stins luminile. Unii încă se mai foiesc, alţii încearcă să ajungă la locurile lor, bâjbâind în beznă. Câţiva domni, ca şi cum n-ar vrea să deranjeze spectacolul, îşi dreg vocile încercând să alunge tusea … Continuă lectura →

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat aparente, banca, batran, cântand, cortina, dor, floare, infrigurat, nebun, nedreapta, oameni, parc, ploaie, reflector, rever, sala de teatru, soarta, soptind, spectacol, suspinand, tanar | 70 comentarii

O zi pe repede-nainte

Publicat pe 08/04/2016 de Poteci de dor

Nori. Mulţi nori. Mulţi şi grei. Apasă pe umeri şi pe priviri. În staţie, oamenii se uită pierduţi în zare. Sau după autobuz. N-au timp de nori, nici norii n-au timp de oameni. Autobuzul nu vine. Încă. Se apropie doi … Continuă lectura →

Publicat în Suflet pe poteci | Etichetat asteptare, autobuz, avertizare, cafea, cortina, inainte, nori, oameni, pericol, ploi, repede, siteuri, statie, televizor, timp, zi | 28 comentarii

Gânduri gonind…

Publicat pe 20/06/2015 de Poteci de dor

Ne grăbim… de acasă spre locul de muncă şi de la locul de muncă spre acasă. Pe drum, salutăm cunoscuţii în grabă. Acasă, căutăm necunoscuţii în virtual şi le lăsăm un like grăbit, semn că am fost nu că am … Continuă lectura →

Publicat în Din viaţă... | Etichetat aplauze, cortina, graba, grabiti, oameni, scenă | 30 comentarii

Cad printre frunze şi tac…

Publicat pe 22/09/2014 de Poteci de dor

Uneori, când visele rămase singure încă îşi mai ascund în pernă pleoapele întredeschise, mă împiedic de un surâs şi mă agăţ de câte o amintire care să amortizeze căderea. Mă amuză privirile încărcate de suspiciune ale trecătorilor curioşi care analizează … Continuă lectura →