Arhive etichetă: munca
Jurnal cu bigudiuri
Astăzi… ce frumos s-au aranjat lucrurile, să fie prima zi din săptămână şi prima din lună. Sigur, nu e mare lucru, nu cred că înseamnă nimic asta, nu am treabă cu alinierile, în general. Nici cu cele ale planetelor, nici … Continuă lectura
Jurnal de sclifosit
Azi… am găsit de dimineaţă un motiv extrem de bun de îmbărbătare şi de cules chef de muncă. Că afară – ploaia pic, pic, în casă – ceasul bârrr, bârrr (nu ştiu să redau melodia dar cam pe acolo e … Continuă lectura
Copii, ce-nvăţăm noi de aici?
Eu, eu, eu, eu vreau să zic, eu. Spune, Ionel. Noi, de aici, învăţăm că… nu învăţăm nimic. Staţi să vă povestesc şi îmi spuneţi voi dacă am învăţat ce trebuia din ziua asta în care deşi nu creşte iarba, … Continuă lectura
Păi cine m-o fi pus pe mine…
…Tudoriţo, nene! Auoleu şi văleleu. Ăsta-i refrenul care nu mă mai lasă-n pace de sâmbătă. Că sufăr de sindromul pată pe creier. Şi e acut şi n-am ce-i face. Şi nu pot înţelege cu ce mi-am greşit atât de rău … Continuă lectura
Şi ce chef de muncă-aş fi avut…
Despre zilele de 15 iunie din viaţa noastră de bravi elevi n-are rost să vorbesc, se ştie din start că alea erau definiţia fericirii absolute, alea erau zilele-n care iubeam şcoala mai mult decât oricând, îi declaram iubirea din toată … Continuă lectura
Jurnal de luni
O fi ea luni, dar asta nu-nseamnă că nu ne-nvaţă. Ba, ne. Şi-ncă de cu noaptea-n cap. Ca să ne luminăm. E drept că poate nu e vorba chiar de lecţii dă viaţă, dar cu siguranţă sunt pe chelea noastră. … Continuă lectura
Niciun titlul n-ar fi titlu…
Nu e o postare potrivită pentru o zi de luni, după Crăciun. O zi în care unii se întorc la muncă mai obosiţi decât au plecat înainte de vacanţă, mai fără chef decât oricând, povestesc colegilor cum au petrecut, cu … Continuă lectura
Nu pot să tac dar îmi asum!
Dacă aş fi avut fraţi, sunt mai mult ca sigură că aş fi fost oaia neagră a familiei. Dar cum n-au avut grade de comparaţie, ai mei mi-au spus de nenumărate ori că am fost un copil tare cuminte. Îi … Continuă lectura
”Dezertarea” potecuței
Eu nu vreau ca să mă laud și n-am venit să tulbur somnul… nimănui. Așa că nu mă laud dar mă scuz: De astăzi, Potecuța este în concediu. Oficial, semnat și ștampilat. Deși pare greu de crezut, până și potecuțele … Continuă lectura