Poţi face tot ce n-ai fi făcut…

V-aţi săturat de recomandări? Nu, nu vorbesc de alea oficiale, nici de alea din surse sigure, nici de alea în genul „înainte de a pleca de acasă, verificaţi dacă aţi închis gazul şi robinetul”. Nţ! Vorbesc de „recomandările” emise de minţile sclipitoare care umblă pe două picioare, printre noi. Numai ele, singure. Fără capul din dotare. Alea cu tinctură din mătasea broaştei, aplicată de trei ori pe zi pe vârful nasului, şi scapi de toati boalele pământului. Sau alea cu „ieşiţi, bă, afară, bucuraţi-vă de primăvară, că e ţeapă. Că ăia care au murit au fost plătiţi de ciocănitoarea Woody să moară, ca să stea fraierii-n case, să se uite la desene, să se îmbogăţească ea”. Pe aia cu geamuri închise la ora 23 aţi primit-o? Mno, despre astea vorbesc. Am fost întrebată dacă ştiu ceva despre stropit cu ceva.

Nu ştiam. Apoi, când am citit avertizarea, m-a pufnit râsul. Zău, eu înţeleg că e nebunie de informaţie, că e nebunie de tot felul de avertizări. Dar chiar aşa? „Închideţi geamurile că la ora 23 se stropeşte cu ceva de sus”? Ştiu, e de râs. Dar câţi au crezut… I-am răspuns amicei că nu cred, că e logic să fie fake. Cine-n lumea asta dă un asemenea anunţ oficial? Nimeni. Oricât de „lemnos” ar fi limbajul din comunicate, niciodată nu se va scrie o asemenea porcărie. Şi s-a stropit. Cu ninsoare. Ca să pară că n-am avut dreptate. Mno.
Aşa că nu, nu despre astea vorbesc. Despre unele mai puţin… cum să le zic? Deontologice? Nu, n-are legătură. Cuviincioase? Hmm, nu. Că v-aţi gândi la prostii. Nebuneşti? Hai, să zicem aşa.

Ştiţi că avem acum ocazia să facem ce n-am făcut niciodată în situaţii normale şi nici n-am face? Deşi poate ne-am dorit 😀
Să vă spun de mine, că de mine-mi permit să fac bâză.
Există anumite comportamente care nu mă caracterizează deloc. Că-i educaţie, că-i autocontrol, că-i… ce-o fi, nu fac. Pe altele nu le fac că nu-i voie, nu se cade, nu e bine. Cum ar fi să-mi bag degeţelele prin gardul ţarcului maimuţelor de la Zoo. Mă abţin numai pentru că nu e voie. Nu că nu m-ar duce capul. Ci să fac?
Dar revin la prima parte. La alea pe care nu le faci din bun simţ. Dar la care poate te gândeşti măcar o dată-n viaţă.

Sâmbătă, anul de graţie curent, ora de graţie 19. Eu, la teatru. 10, 9, 8, 7… 0. Piesa începe cu gong. Lumina stinsă. Linişte. Primul actor pe scenă. Zice ceva. Mai zice ceva. Mie-mi sună telefonul. Şi nu e pe mute. Şoc. Şi răspund. Al doilea şoc. Şi vorbesc normal, nu în şoaptă. Al treilea şoc. Oooo, sole miooo, ce bine mă simt. Închid. Piesa a continuat cât am vorbit eu, că doar nu eram pe Netflix, să pun pause.
După o jumătate de oră, iar sună telefonul. Iar răspund. Iar vorbesc. Termin de vorbit. Mi-e foame. Încep să mănânc. Pizza. Popcornul e pentru film. Piesa continuă. Semn că se poate. Ce atâta vâlvă pentru un telefon care sună? Aş tuşi la replicile importante. Dar nu-mi vine. Şi mi-e frică de vecini, nu e de glumit cu tuşitul aiurea-n zilele noastre. Aştept momentul de linişte totală, când urmează o replică grea, plină de profunzime, şi aplaud tare. În picioare. Peste replică. Aş fluiera. Dar nu pot. Că eu, când vreau să fluier, şuier. Renunţ la asta, poate am noroc data viitoare. Mai pun nişte sos pe pizza şi mănânc în continuare. Piesa se termină, lumea aplaudă, eu stau jos şi mă uit la ceas. Îi las să aplaude şi mă duc la cinema.

Asta nu s-ar fi întâmplat într-o zi normală, e imposibil să mă sincronizez aşa. Dar sâmbătă a fost o zi specială deci mi-am permis. Nu mă mai schimb, aceeaşi ţinută şi la cinema: tricou şi pantaloni de trening. Cum adică nu se cade să mergi aşa, ca lelea, la teatru? Eu pot, eu sunt magician. Nu-i bai deci că nu mă schimb.
Nu mă interesează prea tare nici ce film e, ceva de dragoste să fie. Începe. N-am popcorn, am prăjitură. Mă întind cât pot de mult şi aştept. Nu scot niciun sunet, sunt o lady, cultivată şi civilizată. Nici nu mişc. Aştept momentul ăsta de când mă ştiu. E singura ocazie şi dacă ratez acum, voi avea remuşcări. Aştept momentul. Şi se pregăteşte. Vine el, care el nu ştiu cine e, spre ea, care ea e o brunetă. Şi stau şi stau şi mă ridic în picioare şi strig „pup-o, măăă!”. Şi gata. Că nu mai am chef de film, îmi iau catrafusele şi ies. La o ţigară. Mă întorc, mai stau vreo 2-3 minute în picioare, în faţa ecranului, şi decid că nu-i fain filmul dar mi-am îndeplinit obiectivul, pot pleca. Şi plec.
În seara asta cred că merg la operă. De când aştept să mânănc seminţe la operă, nici nu ştiţi. Eu nu mănânc seminţe deloc. Dar pentru asta mă voi sacrifica. E de porc, nu-i de porc, nu ştiu. Dar e ceva once in a lifetime şi eu nu zic pas senzaţiilor tari. Că dacă nu le fac eu acum, le vor face alţii cât de curând. Mno.

Şi după asta, m-am dus la bucătărie şi am zis în sinea mea, eului meu, cu alte cuvinte, că „bă, e fain e să faci pe ţăranu’ când nu te vede nimeni”. Scuzaţi exprimarea, eu aşa vorbesc cu mine când mă aud numai eu. Şi am tras concluzia că ăla de s-a gândit să-şi mute actorii cu tot cu piesele de teartu în online s-a gândit sigur la mine, fie el sănătos, că tare comodă e canapeaua mea!
Ştiţi cum e să mergi la teatru şi să faci tot ce n-ai face nici plătit? Priceless! Vă recomand să încercaţi!

Acestea fiind zise, vă declar… hopa, m-am tâmpit. Vă salut cu drag!

Foto

Acest articol a fost publicat în Din viaţă... și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

67 de răspunsuri la Poţi face tot ce n-ai fi făcut…

  1. Iosif zice:

    Traiasca virusurile veni coVid(i) vici…19…20…21…22 …23…24…999,999…
    O saptamâna plina de odihna, pace si Lumina Divina, draga Potecuta !

    Apreciază

  2. Issabela zice:

    Asta chiar e o provocare la care nu m-aș fi gîndit, dar merită… :))
    Mind games, mi-a plăcut mult 🙂 Plus că te-am vizualizat cu mare încîntare 🙂

    Apreciază

  3. diana zice:

    Daaaa! Super faine recomandari! :))
    Eu nu stiu cum fac, dar nu reusesc nici sa vad un film politist – genul extra preferat! Sunt ca un leu in cusca! Nu-mi ies din minte prietenii pe care ii avem prin „zone rosii” si gandul la ei aproape ca ma anesteziaza… Si as avea atatea de facut! Oricum, acum imi e mai bine decat in urma cu o saptamana; cred ca de n-ar fi fost Miki (catelusa) la noi as fi fost deja Omul paianjen! 🙂
    Numai de bine, Potecuta! ❤
    Te salut cu drag!

    Apreciat de 1 persoană

  4. Crengu zice:

    Hai c-ai fost tare! 😂 Priceless, de fapt! Cu tot cu mocuța din poză! Merci, Potecuță!

    Apreciază

  5. Diana zice:

    Aveam nevoie de articolul tău, nu te-ai tâmpit deloc. Ești adorabilă 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  6. Ana May zice:

    Tu poți, că ești magician, să ne aduci zâmbetul pe buze și buna dispoziție. Și ai reușit și de data asta! 🙏😘

    Apreciat de 2 persoane

  7. Mishuk zice:

    pfaaaai…. cum m-ai prins tu (iar la masă). am deschis geamul să nu mai suflu în ciorbă :)))

    Apreciat de 1 persoană

  8. Florina zice:

    Am ras cu atata pofta ca aproape ca ma simt vinovata ca rad in situatia actuala. Efectiv, nu stiu ce a fost mai haios: comicul de situatie, comicul de limbaj, cert e ca pe mine m-ai transpus acolo cu tine la cinema, la teatru, pardon, la tine-n cameră :)))) M-am distrat pe cinste asa cu te distrezi in zilele de sarbatoare, desi azi e doar o noua zi de LUNI. 🙂

    Apreciat de 3 persoane

    • Mă bucur mult că te-ai distrat, Florina! Şi îţi mulţumesc! Să ştii că voi mai avea seri din astea deci te invit oricând la mine la cinema, la teatru… şi mai vedem noi ce facem 😉
      Nu, nu te simţi vinovată. Deloc!
      Să ai o zi frumoasă!

      Apreciat de 1 persoană

  9. Floare de mai zice:

    Era să te cred😊şi să încep cu”vaaaiii,Potecuță,cum să faci aşa ceva ?.La teatru ?”😊.Dar am citit şi m-am lămurit😊.Acasă suntem noi,măcar acolo ne e permis😊.Să ne mai spui ce mai faci tu,esti adorabilă😊.Pupici.

    Apreciat de 2 persoane

  10. condeiblog zice:

    „Pup-o măă!…” 🙂 Noroc că ești departe, că altfel n-aș mai respecta instrucțiunile oficiale și le-aș urma pe acelea primite de la țăranu’ cocalar. 🙂 Adorabil text!

    Apreciat de 2 persoane

  11. Mugur zice:

    Aș spune… dar mai bine tac, pentru că nu vreau să m-abat de la recomandarea… nimănui, așa că vorba o agăț în cui.
    Să fac ce n-am făcut vreodat’? Păi aș cânta ca un brotac, aș fluiera cu mierlele sau… aș schimba guvernele. Dar nu gândi la vreo prostie, guvernu-i în bucătărie, frământând pâinea cea gustoasă, plămadă bună, coaptă-n casă. Dar, pen’ că face pâinea bună, nu las așa ceva din mână, deci eu guvernul nu îl schimb, ba chiar îi pun la cap un nimb.
    Să fac ce nu am mai făcut? În casă-i un ulcior de lut pe care pot să îl pictez, lui să mă-nchin, să-l venerez. Dar vezi, ulciorul este gol, nu are vin, e doar un sol spre cumpătare și, cuminte, la viață-i cu luare-aminte.

    Mă iartă dacă m-am jucat puțin, dar mi-a plăcut povestea-ți cu senin și gându-ți șturlubatic ce-a plecat să-mprăștie doar zâmbete prin sat, căci dacă n-ai putut să ieși „în timp real”, tu gândurile le-ai „împins”, ca pe un val.

    Mulțumesc, Potecuță!

    Apreciat de 1 persoană

    • Mugur, mă bucur extrem de mult că gândurile mele zgubilitice ţi-au făcut poftă de joacă! Şi ce joacă!
      Noooo, nu ne atingem de acel guvern care coace pâine! Nici măcar cu o şoaptă. Doar cu gânduri bune şi zâmbete de drag! Susţin acel guvern şi semnez pentru rămânerea lui mereu în putere!
      Eu îţi mulţumesc ţie, Mugur!

      Apreciază

  12. ecoarta zice:

    Te-ai descurcat admirabil cu toate! Noroc că te-am văzut doar noi! Că noi ăștia le știm pe-ale noastre, iar ăia cărora le merg doar picioarele…eh, ce știu ei!? Mi-a plăcut!

    Apreciază

    • Îţi mulţumesc mult, draga mea!
      Eh, să le meargă. Cât mai departe de mine. Am atâtea lucruri importante de făcut şi atâţia oameni frumoşi alături (cum sunteţi voi) încât, când să-i bag în seamă şi pe ăia, pur şi simplu se face noapte şi nu mai e timp 😀

      Apreciat de 1 persoană

  13. Ce bine că ai venit cu o astfel de mărturisire publică! Pentru că eu fac ”prostioare” din astea de multă vreme, dar n-am vrut să mă expun, să nu zică lumea că-s dilit la cap. 😉 Cu excepția mâncatului în timpul filmelor, ca să nu pierd nicio secundă din dialoguri sau alte sunete, estompate din cauza mestecatului. În acele momente, toate organele corpului îmi sunt concentrate la ce văd, inclusiv stomacul. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    • Deci din astea faci tu pe ascuns, Petru? 😀 😀
      Ei, şi dacă zice, ce? De parcă lumea asta, care n-are viaţă proprie şi din plictiseală se ocupă cu viaţa altora, ar fi normală. Lasă-o să zică. Ea rămâne cu zisu, noi cu trăitul 😉
      Să ai o zi frumoasă!

      Apreciat de 1 persoană

  14. CarmenP zice:

    Asa este, insa incet, incet, vei constata ce canapea mica ai, are arcuri rupte, parca trebuie una noua. Apoi cauti online o canapea din gama Ikea si constati ca-i prea scumpa. Treci din nou la modulul Mozart. Dupa care, parca nici pijamalele nu mai sunt ce erau odata. Cauti pe bonprix o pijama mai fistichie insa afli ca dureaza inre 14 si 30 zile livrarea asa ca-ti trece si de pijamale. Revii pe canapea dupa ce-ti tragi niste pantaloni rupti pe tine ca asa este moda insa dupa cateva scrolluri pe Pinterest afli ca la moda sunt doar blugii rupti nu si pantalonii de trening😂 Te mai uiti a 10-a oara la Inchisoarea ingerilor si conchizi ca ar trebui sa ramanem in carantina cel putin pana la Craciun, ca mai sunt atatea de vazut si facut 😂

    Apreciază

    • Am noroc că e relativ nouă canapeaua deci am rupt lanţul din start 😀
      Văleu! Atât de mult pentru o pijama? Mai bine tricou şi pantaloni de trening, da 😀
      Numai bine, Carmen!

      Apreciază

  15. anasylvi zice:

    Eu ce sa mai zic? Doar ca imi lipseste mult fotbalul. Povestea ta mi-a amintit de copilarie, cand mergeam la cinema, mancam seminte si scuipam coji pe jos si puneam picioarele pe scaunul din fata. Toata lumea insa facea asa, deci nu cred ca deranja pe nimeni. Macar atunci era cinematograf in oras. Acum, imi place mult mai mult sa vad un film acasa, mai ales ca am o problema cu sonorul de la cinema. Pupici multi! ❤

    Apreciază

    • Te cred, Ana!
      Da? Hm, interesant. Eu îmi amintesc doar de un film proiectat ca-ntr-un fel de club. Erau mese, se putea consuma, se fuma. Mi s-a părut ceva wow atunci, ştiam că la cinema nu se face aşa ceva 😀
      Te pup şi eu!

      Apreciat de 1 persoană

  16. ane zice:

    E bine să avem imaginație, în această perioadă de pandemie, ne antrenează mintea, și ne distrage atenția. Magică harta sufletului tău, Potecuță!

    Apreciază

  17. 69 zice:

    In sitiatii critice, cad mastile! Am ras cu pofta! Tare-as mai vrea sa te vad in mijloc de cinema urland: „pup-o, maaa!” Te-as completa cu „luati-va o camera”, ca sa facem duet! Te imbratisez tare!

    Apreciază

  18. daurel zice:

    Imi plăcea cândva teatrul, mergeam la plesneala, la un bilet in plus, fără cravată… Îl voi incerca si online dacă voi găsi ceva comedie decentă.
    Sănătate!

    Apreciază

  19. tink3rbe11 zice:

    😂🤣🤣 Ce dor mi-era!
    P’aia cu geamurile am primit-o și yo, de la șefa!
    Eu încerc să mă abțin de la anumite chestii, dacă se termină deodată și n-oi avea timp să-mi dau seama și m-oi comporta la fel?!!
    Dar, chiar aș striga și eu oleacă „pup-o bă” 🤣, dar mă aude fiică-mea și mă întreabă ce am.
    Relaxare maximă să ai!

    Apreciază

  20. Vai de mine cât am râs. Recunosc mi am zis că n ai cum să fii tu în poveste, dar mno… ești tare. Culmea ar fi fost sa te dai și afara pentru comportament necivilizat :)))

    Apreciază

    • Pfuai, cum de nu m-am gândit. Mâine merg iar la teatru şi promit să bifez şi asta. Mă iau de guler 😀

      Apreciază

      • 😀 mâine e prea târziu. Nu vezi ca nu mai ai voie sa ieși din casa decât cu adeverință și doar la muncă , magazin și farmacie. Dacă te iei de guler și te dai afară, un te duci? Te oprește politia și zice „madam, încotro”? Poți să scoți adeverința ? Nu poți, ca n-ai! Și ce îi zici? „domnule polițist, eu am fost dată afara de mine, că am facut pe bădăranul la teatrul din sufrageria mea. Nu știu unde ma duc, știu sigur ca nu am voie sa ma întorc „.
        Mai bine fi civilizata că mno, cine știe, te duc ăștia pe la nebuni :))

        Apreciat de 1 persoană

  21. Floare de mai zice:

    La cât de dulce eşti pe tine nu te-ar da nimeni afară nici dacă ai fi la cinema de-adevăratelea😊.Dacă aş fi pe acolo aş încerca să-ți propun un experiment,în două😊,eu cu tine😊,după ce ar trece criza😊.Aş fi curioasă ce ar ieşi😊

    Apreciază

  22. Suzana zice:

    Mereu ma uimesc abordarile tale!
    Ai o imaginatie de-a dreptul speciala, draga Potecuta!
    O seara faina, alaturi de o vizionare preferata! 🙂

    Apreciază

  23. rofstef zice:

    Eu zilele adtea am așa o grămadă de dileme necunoscute (scuze pleonasmul meu), în sensul că șefii trag de mine că e musai să merg la servici, dar mass-media și autoritățile zic #staiacasa, ba te mai și oprește poliția din „demaraj” și te întreabă și se uită la tine de parcă ai scăpat din pușcărie.. 😬
    Vreau o hotărâre fermă în care să se întâmple naibi ceva..

    Hai că m-ai făcut să râd zgomotos în câteva ipostaze din articol..🤣
    Eu nu te cred, pur și simplu nu cred că ai fi în stare să spargi semințe sau să stai cu telefonul activ, sau chiar să vorbești la el într-o sală de film, teatru sau ce-o fi.
    Nu te cred. 😳
    Și OM chiar și atunci când vrea să facă pe prostu, nu-i iasă „treaba”!
    Trebuie să fi făcut, trebe să ai prostia-n tine ca să o poți „arăta” și altora.
    Lasă Potecuțo, uleiul numa la suprafață stă, că-i „ușor”.

    Seară Liniștită!!!

    Apreciază

    • Of, Ştef! Nu a zis nimic, nu se poate întrerupe activitatea sau măcar să mergeţi pe rând? Sper să se rezolve şi să poţi sta acasă!
      Îţi mulţumesc mult! Înseamnă mult să ştiu că nu mă vezi în stare de asta! Dar nici nu am minţit în articol, chiar le-am făcut pe toate. Dar acasă. Mă uitam la teatru online şi mâncam pizza. 😀
      La teatru normal, parcă şi să respir mi-e ruşine. Şi, din păcate, uneori chiar sună câte un telefon…
      O zi bună, Ştef!

      Apreciat de 1 persoană

      • rofstef zice:

        Nu, nu, nu vor deocamdată.. Mai vedem ce va fi.
        Chestia e că nu mai prea avem nici mijloace de transport că se circulă in stand-by cu program de sâmbătă.. Va trebui să imprumut o mașină sau mai bine o navă spațială să plec de-aici, de tot..

        Da, am învățat să cunosc oamenii chiar dacă nu m-am văzut cu ei niciodată și nu trebuie să termin un sac de sare de mâncat, ca să cunosc un OM..
        Zi frumoasă Potecuțo.!!!

        Apreciază

  24. Doamne, cât de greu mi-a fost să mi te imaginez în toate acele ipostaze!
    După multe, multe încercări nici măcar nu am reușit… 😀
    Seară faină să ai, Potecuță dragă!

    Apreciază

  25. La cât mai multe piese de teatru, opera, opereta sau ce îți mai face plăcere in aceasta perioada de liniște!

    Apreciază

  26. Știu cum e să mergi la „sală” în dormitor și la plimbare pe balcon. Dacă frigul nu va mai veni, voi duce florile în balcon și am rezolvat cu plimbările în parc.🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s