Mai pune-un lemn în sobă şi scoate din sertare
Dorinţele ticsite de praful milenar
Şi caută prin ele biletul de plecare
Doar dus bifează-n colţul din stânga, în chenar
Vom pune în bagaje din toate câte una
Să împărţim acolo şi pâine şi poveşti
Ia jumătatea plină căci mie mi-e totuna
Oricum se umple golul cât sunt şi dacă-mi eşti
Vreau să fugim departe din lumea asta-n care
Şi oamenii şi noaptea doar rele prevestesc
Se cam preconizează dezastre naturale
Cu ploi ce-neacă vise şi doruri îmblânzesc
Nu-i loc de noi în iarna ce cuminţeşte gândul
Ne vor lovi cu bulgări şi ne vor acuza
De-aceea evadarea din noi în doi e-alibiul
Da! Eu, pentru iubire, de vină-s, voi pleda
Dar pân’ atunci mai este destulă aşteptare
Vom sta sub pături groase şi vom sorbi din ceai
Mai pune-un lemn în sobă şi nu umbla-n sertare
Biletul e valabil de-ţi sunt şi cât mă ai
Ştii cum e cînd cauţi să spui ceva inteligent despre o poezie şi îţi dai seama că te depăşeşte? Mnoh, de la o vreme cam păţesc asta cu tine. 🙂 Felicitări!

ApreciazăApreciat de 7 persoane
Ştiu cum e că păţesc des pe alte bloguri.
Mulţumesc mult! 😳
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Cu drag şi absolut pe drept! 🙂

ApreciazăApreciat de 1 persoană
Subscriu. Nu știu ce să zic, Potecuță, chiar nu știu. Bravo, felicitări… prea puțin, prea neînsemnate sunt cuvintele astea.
:)!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu e adevărat! Pentru mine orice cuvânt, oricât de mic, contează mult şi cântăreşte le fel de mult 😉
Te pup, călătorule!
ApreciazăApreciat de 3 persoane
E groaznic… unele poezii pur și simplu fără cuvinte. Te fac pur și simplu să o iei așa fără direcție spre cârciuma din colț.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu e bine aşa, Mishuk. E rău dacă oamenilor le vine cheful de băut după ce citesc la mine. Trebuie să pun avertisment, poate intră şi minori.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Acum să-ți spun drept, e doar invidie de urs :))))
ApreciazăApreciază
Spune aşa, măi Mishuk! Că începeam să am palpitaţii la gândul că voi toţi beţi fără mine.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pentru tine am… apă de fântână blestemată cu noroc de 6 popi 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Să fi spus şi tu cuvîntul magic „metaforic” în legătură cu plimbarea pînă la colţ… 😉
ApreciazăApreciază
Păi, eu am bătut așa… un apropo, direct :))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cam cum mîngîie ursu’ căprioara. 😛 XD XD XD
ApreciazăApreciat de 2 persoane
:)))))))) că bine zici. Acum de… lipsa de grație se compensează… în altă parte.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am să te cred pe cuvînt, de data asta. XD
ApreciazăApreciază
se compensează, altfel n-aș putea fi ceea ce sunt. vrăjitorul din O(r)z
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vorba ceea:

„cine are – să-i trăiască;
cine nu – poate-o să-i crească”
Menţiune pentru eventualii minori întîmplători pe aici: mă refer la IQ, desigur. 😛 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Potecuț e mică… vorbește lumea#
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Într-adevăr: vorbeşte lumea. Eu o văd mare. În toate sensurile.

ApreciazăApreciat de 2 persoane
n tot ceea ce privește spiritul e mare. Are un suflet mare și o bunăvoință imensă. În rest e mică și plăpândă ca un ghiocel (ai văzut potecuț? numai cuvinte frumoase)! – ca să mă pun bine cu ea… brânză cu ceapă și țuică.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
O mică corecţie: ca o ghioceauă! XD XD XD
Şi nu te întinde aşa repede la brînză şi ţuică, că eu sînt pe listă dinaintea ta! 😛 XD XD XD
Cred că ne-o luăm amîndoi cu biciu’ pe schinare! (dacă poartă şi-un costum negru de piele, mulat… 😛 )
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mirabolant…. de mult îmi doream un bici… iar cu brânza și țuica :))) ne așezăm toți 3. Eu aduc ceapa și roșiile
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Dar eu ce sărăcia mea s-aduc? Nici măcar pătrunjel de decor n-am, fir-ar, că mi l-au ciugulit păsărelele din ghiveci! XD
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Aduci un sistem audio ultra performant. Ca să dăm cu capu
ApreciazăApreciat de 1 persoană
De-aş avea măcar o portavoce…
Uite, acu’ dau din cap… a „nţ nţ nţ „. 😦
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ai văzut tu ghioceauă războinică? Zău! Am mai zis eu că-s Xena când mi-e foame dar azi e cu sărbătoare aşa că mi-am făcut pomană cu mine şi mi-am cumpărat humus de la turci deci nu mi-e foame.
Şi cu bici-bice-biciuri io nu mă încurc că alea-s pentru începători. Io sar direct la beregată. Dar numai când mi-e foame, repet. Mno. Plăpândă, zic…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Aşa stînd lucrurile, se pare că va trebui să ne plimbăm cu frigideru-n braţe, just in case. XD
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Aşa, aşa. Mai spune că ai început bine. Eu stau şi vă citesc şi tot aştept să daţi cu din astea. Că am pus deoparte tri kile de brânză pentru ce-ai zis tu, am mai pus unu pentru ce-a zis Dragoş. Am pus şi ţuică pentru ce-aţi zis amândoi. Apoi am scos un kil că am văst că aţi lăsat-o moale cu laudele şi na… vorba aia… preteni-preteni da’ brânza cântăreşte mult. Şi brânza grea, poteca mică. 😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Păi mno… Eu jur cî Potecuț i cia mai drăgălașî cocuțî di pie pămînt. Pămîntu terestru nu din spații cosmici. Și oaia iei deie lapte bun cu gust di capră să facî fetili telemea di vacî, pentru bulzu freș.
ApreciazăApreciază
😀 😀 😀
Nu ştiu să citesc în aromână. Bănuiesc că ai zis de bine aşa că hai, mai pun un kil la cântar. De brânză, zic.
ApreciazăApreciază
legat de brânză (un ardei și o ceapă)… da mno, ai văzut că mi-s mult și-acum mi-o năvălești pe ceafă cu putina? de ce mia trei și la dragoș una. (vezi, nemulțumitului i se ia darul)… e ceva necurat (ptiu drace!) la mijloc… și m-oispălat joi pi mâini
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu ai înţeles. Io vă dau la amândoi că nu fac discriminări. Aţi vorbit între voi, eu doar am numărat laudele şi am pus în coş, nu am stat să văd care cum.
Lasă brânza că amu’ te întreb serios. Oare tu nu erai Mihai? Nici când erai mic? 🙄
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Neaahhh… când eram mic, bunica mă alinta.. xiaon chung pa
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Fii atent cum facem: io dau cu lamulţianiul să fie.
Dacă eşti Mihai La mulţi ani!
Dacă nu eşti Mihai, nu La mulţi ani
Şi-ţi alegi varianta corectă. Dar nu trişezi, nu suni un prieten, da?
ApreciazăApreciază
păi cui îi spui tu la mulți ani? că dacă e să-mi spui mie, e cu NU în față :)))) Mishuk nu vine de la mișu, care vine de la mihai, care vine când vrea el de unde vrea el :))
ApreciazăApreciază
Mno, io de unde să ştiu asta? Am mers pe deducţie.
Tu de unde ştii că-s mică? Mno, vezi? Tu bănuieşti că-s mică, io am bănuit că eşti Mihai. Lasă, păstrez urarea pentru când îi sfântu’ ăla… xiaon chung pa.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
:)) io bănuiesc că ești mică, pentru că tu spui că ești mică și eu te cred. și dacă eu te cred atunci pentru mine ești mică. :))) mare n-ai cum să fii că de câte ori am privit peste gard n-am văzut decât stâlpii de lumină. deci tu șși pe tocuri ești mică. plus că la hermannstadt…. oamenii mari dau bilete la oameni mari. tu fiind mică… nu primești, că n-ai nevoie :)))
ApreciazăApreciază
😀
Asta să fie explicaţia? Mă urc pe picioroange data viitoare când stau în staţie.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vezi Potecuț… dacă mai erau tramvaie cu căluți….
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frumoase versuri! Mi-ai făcut dor să stau la gura sobei și să aud cum trosnesc lemnele…caloriferele sunt reci chiar dacă sunt calde…
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mulţumesc frumos!
Hai să desenăm o… gură a sobei.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Nebanuite sunt cararile tale potecuto! Mi-a placut mult mult.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Îţi mulţumesc mult!!
ApreciazăApreciază
Mai pune-un lemn în sobă, căci noapte e pe lume,
Ascultând Potecuța, ce nu mai e cu glume,
Ci doar cu vers puternic, adânc în sensul său,
Ce-mi lasă graiul searbăd.
Laud poemul tău!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Plecăciuni pentru lauda asta-n versuri!
Mulţumesc mult, Mugur!
Nu-mi place când vă las fără grai 🙄
ApreciazăApreciază
Foarte frumos! Jos palaria! Chiar ca ne lasi fara cuvinte…
ApreciazăApreciază
Mă bucur mult că voi, chiar şi fără cuvinte, îmi lăsaţi mereu câte un semn.
Mulţumesc, Dyana! O zi bună îţi doresc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pfui, ce dor de ducă mi-ai transmis. Minunată poezia! Mi se pare că mă repet, mă repet, mă repet…, dar nu știu cum să-ți spun altfel că e minunată poezia. (Poate foarte minunată :D).
ApreciazăApreciază
Să ştii că şi eu păţesc asta cu multe dintre textele tale 😉
Mă bucur mult că ţi-a plăcut! Mulţumesc, Ana!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Minunată poezie! Am simțit că sunt acolo. Felicitări!
ApreciazăApreciază
Dacă am reuşit să te (a)duc în lumea aia, e perfect!
Mulţumesc frumos!
ApreciazăApreciază
Dulce evadare. atemporala… ☺👍
ApreciazăApreciază
Dulce e gândul la ea…
Mulţumesc frumos! O zi bună!
ApreciazăApreciază
Daca mi-ai fi spus ca a treia strofa e a lui Paunescu, te-as fi crezut. Mi-a placut tot ce-ai scris, cum ai scris si constructia poeziei in sine. Asta-i o poezie desteapta. Aprofundata, iti reda zbuciumul si dramatismul unei legaturi extraconjugale, ca asta inteleg eu. Si uite de ce.
Extraconjugala, fie din partea unuia, fie din partea amindoura. Ca altfel, daca n-ar fi vorba de o asemenea legatura, de ce-ar fugi si de ce-ar arunca lumea cu „bulgari” in ei?
Pe urma mai e si paharul gol pe jumatate, care chiar m-a dat pe spate. Ia tu partea plina, adica tu oricum ma poti avea cind vrei, iar eu iau partea goala, pentru ca nu te pot avea doar pentru mine si trebuie sa te impart.
Dar cea mai puternica dovada, in afara titlului care conduce spre aceeasi concluzie, ar fi prima si ultima strofa care sunt geniale. In prima il indeamna sa ia biletele spre o viata in doi. numai a lor. In ultima, ii spune sa nu ia biletele atita timp cit ele sunt destinate unui cuplu, care deocamdata nu exista decit periodic si fugitiv. Concluzia e ca el o vrea doar ca amanta si nu vrea sa divorteze de actuala sotie pentru a trai doar cu ea.
Trista, foarte trista poezie, dar si foarte desteapta si bine ancorata-n realitatea de zi cu zi!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Uauu! Îţi sunt tare recunoscătoare pentru analiza asta atât de complexă! Chiar îţi mulţumesc!
Comparaţia cu Păunescu mă ameţeşte şi mă blocheză 😳
Sunt tare încântată că îţi place poeziuţa asta a mea.
Ştii… e ca în şcoală cu „ce-a vrut să spună autorul”. Eu nu pot spune nimic, nu te pot contrazice pentru că dacă asta s-a înţelels, asta e. Totuşi, nu e o scrisoare asta. Nu e adresată nimănui cu îndemnul de a-şi lăsa nevasta pentru amantă 😀
Mulţumesc frumos, papa!
P.S. Eu ultima strofă am gândit-o în sensul de „nu e grabă, putem pleca oricând. Cât mă ai şi cât îţi sunt, nu expiră valabilitatea biletului”. Asta îi transmite „ea”. Sau „el”. Dar da, în context, poate fi şi varianta ta.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu n-am spus ca ar fi o epistola sau vreun indemn. Nici nu cred ca as putea sa trag concluzia asta, decit daca ai lovit cu manta 😆 De comentat am facut-o la modul impersonal pentru ca nu stiu daca personajele sunt reale sau fictive.
La ultima strofa ar putea fi cum spui, doar ca strofa a treia sugereaza o fuga iminenta, fara aminari. Cel putin asa am inteles-o eu. 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Stai liniştit, am înţeles perfect analiza ta 😉
ApreciazăApreciază
Tare s-a mai îndragostit ‘Muza’ de tine ! Superb,profund…genial ! Felicitari !…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
E prea mult spus genial.
Mulţumesc, Iosif!
ApreciazăApreciază
Esti prea modesta,însa asa sunt geniile,în general !…
ApreciazăApreciază
P.S. …Si tot în „general”,eu ma îndragostesc usor,în mod ‘special’ ,de cuvinte „geniale”…:)
ApreciazăApreciază
E ok. De cuvinte ne putem îndrăgosti oricând.
ApreciazăApreciază
Cum ar fi sa ne mutam ,în casuta de pe nor,departe de ochii …’lor’ ?!…:)
Ace of Base – Never Gonna Say I’m Sorry
ApreciazăApreciază
M-ai prins cu chef de vorbă. Dar chiar şi aşa, pe cuvântul meu că n-am de ce să mă feresc de ochii nimănui, parol. Şi nu ştiu care „noi” să ne mutăm.
ApreciazăApreciază
Dupa sufletul meu si dupa starea indusa de vremea de afara. Ce sa mai zic in plus? Ca nu stiu. M-ai trimis departe si in acelasi timp m-ai ținut aici in prezent cu versurile tale atat de miraculos compuse…
ApreciazăApreciază
Îţi mulţumesc pentru că eşti aici chiar dacă spui că ţi-am trimis gândul spre alte zări!
Te pup, Monik!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
cui nu i-a placut , atuncea sa aiba noroc, cand o sta soarele-n loc 🙂
ApreciazăApreciază
😀
Ba nuu! Să aibă noroc cu caru’, zău! Eu nu poci ca să urez altfel 🙄
ApreciazăApreciază
Dacă nu pot spune prin cuvinte…vei înțelege din oftatul meu prelung….Minunat!
ApreciazăApreciază
Mulţumesc tare mult, Daniela! Şi oftatul spune multe. Tare multe…!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Când intru la tine, la comentarii mă enervez. Cum poate măh (cică așa e în trend) potecuț să adune atâți zurgălăi și io, urs bătrân cu pohtă spirituală… și care pune poze cu pisici și filmulețe cu bebei am fix ciu ciu. Potecuț plâng. M-ai bătut la cuvinte
ApreciazăApreciază
Sunt eu sub acoperire peste tot. E mai bine acum? Te simţi răzbunat? 😀
Tu acu’ te referi la numărul celor care comentează sau la faptul că spun că le-a plăcut?
Cum adică te-am bătut? E mai lungă poezia mea decât a ta? Asta se poate, vorbesc mult de obicei.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
:))) poezia ta are mai multe virguleeeee
ApreciazăApreciază
Aici chiar nu te pot contrazice. Io am recunoscut aici că la capitolul ăsta sunt darnică. Sărac cu duhu’ dar, din tătă sărăcia, dau la toată lumea. Aşa că io de obicei pun virgule şi unde nu trebuie 😳
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Potecuț te numesc Regina Virgulelor. O să-ți pun un apostrof coroană. Dar yo?! Yo! Ce mă fac?
ApreciazăApreciază
Io Regină? A virgulelor???
Da, ce, onoare, pe, mine, zău, aşa! Da’, di, ce? Pun, eu, virgule, multe? 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Virgula ta e ca sarea în salata de roșii. Noi păpăm tot și stăm cuminți. Ne e frică de linguroi
ApreciazăApreciat de 1 persoană
S-au spus atat de multe cuvinte aici, nici nu prea stiu ce sa mai adaug.
Mi-a placut mult si m-am incalzit un pic la gura sobei tale! Si a fost tare bine!
ApreciazăApreciază
Nu mai spune nimic dacă nu ai ce. Hai lângă sobă, ia un ceai sau ce doreşti şi lasă-mă să-ţi mulţumesc că ai venit la mine. 😉
Seară bună şi caldă, Suzana!
ApreciazăApreciază
Eu nu mă pricep la analiză pe text, dar pot spune că-i faină tare! De fapt…e mum mai mult decât faină; o stiu și eu, o știi și tu, o știu și cititorii tăi. Să nu crezi ca toate aprecierile de le primești sunt doar așa, de complezenta și politețe. Sunt pe bune și le meriți din plin!
Poezia asta este precum un tablou… în mișcare 🙂
ApreciazăApreciază
Nu, nu cred asta! Că ar fi din complezenţă. Ştii de ce? Nicidecum pentru că aş avea încredere prea mare-n mine. Dar am în voi, cei care veniţi aici zi de zi şi cu care vorbesc de nici eu nu mai ştiu când şi ştiu că nu o spuneţi doar aşa. Că atunci când a fost de corectat, aţi corectat. 😉
Mulţumesc mult, cafeluţo dragă! Tare mă bucură cuvintele tale!
ApreciazăApreciază
Tare frumos!
ApreciazăApreciază
Mulţumesc mult! O zi bună, Ana!
ApreciazăApreciază
Aş comenta, Potecuță, doar ca să ştii c-am trecut pe-aici. Dar nu comentez. Au spus ceilalți tot ce-aş fi putut spune. Să spun doar că mi-au plăcut versurile? Mi-au plăcut 🙂
ApreciazăApreciază
Comentatoruleeeee, nici nu ştii cât mă bucur că ai venit la mine!!!
Îţi mulţumesc tare şi te mai aştept pe aici!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu trebuie sã mă aştepți, eu neaşteptat şi neinvitat :)))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Atunci mă bucur şi mai tare!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Un poem de dragoste luminos, clădit pe speranță. Mi-a plăcut mult, felicitări!
ApreciazăApreciază
Da, speranţa e baza primului cuvânt şi leagă ultimul cuvânt al acestei poezii. Îl leagănă şi-i cântă, să nu mai ofteze…
Anna dragă, mă bucur nespus că ţi-a plăcut. Eu ţi-am mai spus ţie că atunci când tu, care scrii atât de minunat, îmi spui asta…
Mulţumesc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mi-au dat lacrimile. Punct.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Te îmbrăţişez cu mult drag şi mulţumire!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ce ai recitat tu aici suna a ger si zapada care scartaie sub talpi….Imi place mirosul ala de ger, fum de lemne pe cosuri, frig si scartait de zapada….
ApreciazăApreciază
Ioii, şi mie îmi placeeee! Dar să-l văd din casă, de la căldură 😉
Mulţumesc, Ana! Te pup!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Versurile acestea ar putea fi cântate, la fel cum erau cele din „Cenaclul Flacăra”, în acel gen folk atât de îndrăgit cândva. Mulțumesc pentru cântec, Potecuță! 😊 … și pentru gândul ce-a zburat spre Păunescu de la primele cuvinte.
ApreciazăApreciază
Doamne! Iubesc muzica folk aşa că m-ai emoţionat şi m-ai copleşit!
Îţi mulţumesc mult, mult de tot!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Te-aș lăuda în versuri,
Dar nu-s așa dotat,
Și la atâția lauri
Mă plec neapărat.
Revin cu aceeași recomandare (știi tu care). 🙂
ApreciazăApreciază
M-ai lăudat în versuri
Frumoase, cu folos
Îţi mulţumesc, măi Petru
roşind, respectuos!
Ştiu eu care, da. Mă gândesc 😉
Zi frumoasă să ai!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ca de obicei, mă lași fără cuvinte, Potecuț. Nu pot să spun decât că sunt recunoscătoare că te-am cunoscut. ❤
ApreciazăApreciază
Îţi mulţumesc mult, draga mea Oana!
Bucuria e de partea mea! 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pledez :” vinovat”!
Aştept şi eu , la acelaşi foc ! Mulțumesc pentru plăcerea imaginativă!
ApreciazăApreciază
Eu îţi mulţumesc ţie! Mă bucură alăturarea lângă foc 😉
ApreciazăApreciază
Extraordinar de frumoasă poezia! Minunate versuri!
Te felicit, ai scris pentru suflet.
ApreciazăApreciază
Îţi mulţumesc tare mult, draga mea!
Da, din suflet pentru… suflet 😉
O zi frumoasă!
ApreciazăApreciază
Frumoasă poezie! Cât de fain le spui tu în versuri, dragă Potecuță!
Numai bine! 🙂
ApreciazăApreciază
Mă bucur că îţi plac, Alex! Îţi mulţumesc!
ApreciazăApreciază
minunata pledoarie pentru iubire…
si mai ales pentru valabilitatea biletului…
superd spus…
ma inclin cu tot respectul…
ApreciazăApreciază
Mă bucur mult că ţi-a plăcut!
Mulţumesc, Ovi!
ApreciazăApreciază