Maricel+Baby=ceva nedefinit

10 februarie, 2019: Katy Baby primeşte, pe facebook, cerere de prietenie de la un cont numit inspirat Maricel002, cu o super maşină la poza de profil. Cum nici Maricel002 nu ştie ce marcă e maşina, doar i-a plăcut când a văzut-o întâmplător pe un alt cont şi s-a gândit că dă bine, nu are rost să ne complicăm şi să ne afundăm în astfel de detalii. Katy însă s-a afundat din prima, acceptând cererea, vrăjită fiind de culoarea maşinii, că atât a înţeles şi ea din fotografia aia. Nu a durat mult până când a sosit şi inevitabilul mesaj ce faci frumoas-o care eşti?, mesaj care şi-a găsit perechea în răspunsul arogant scris de o Katy Baby care a învăţat că nu e bine să se lase impresionată de la prima încercare: pe care fraere!, urmat de multe feţe ba zâmbitoare, ba nervoase, ba cu lacrimi în ochi. Maricel nu s-a supărat, din contră, a trimis flori, multe flori, i-a trimis de fapt toate florile care erau disponibile în căsuţa aia cu tot felul de forme şi figurine.

Din greşeală, a apăsat şi pe un hamburger, dar a văzut după ce a trimis mesajul şi îşi aştepta spăşit pedeapsa, când, în secunda imediat următoare, spre marea lui surpriză, a citit fără să respire: faci cinste sau ceri mâncare? Emoţionat, contrariat, încurcat, fără să cunoască toţi termenii ăştia, îi simţea numai prin stomac, Maricel nici n-a băgat de seamă că dintre toate cele 37 de flori şi buchete pe care le-a trimis, Baby a văzut numai hamburgerul, şi ăla trimis din greşeală, şi a zis un te scot la un fast? urmat de multe inimioare. Katy i-a spus că vor ieşi, sigur. Dar să se mai cunoască puţin înainte. Că ştie ea că umblă mulţi nebuni pe facebook şi ea nu e fraeră să meargă cu toţi nebunii la întâlnire. I-a dat lui Maricel 4 zile să-i demonstreze că nu-i nebun şi au stabilit că dacă nu e, vor ieşi la fast. Fast-food.

Maricel nu era nebun. Chiar deloc. Era doar mai puţin şcolit, dar asta nu-l face nebun. Şcoala era departe, afară era frig de câte ori avea el de gând să meargă, au trecut anii şi nu s-a mai făcut cald. Aşa că Maricel a rămas cu dorinţa de a merge. Dar era chiar cuminte, bietul de el.
Nu bea, că făcea urât la băutură. Ultima dată a vrut să le demonstreze prietenilor că teoria „suntem ceea ce mâncăm” se aplică şi în cazul băuturilor. Şi după o sticlă de whisky, a vrut să le predea celor prezenţi nişte lecţii de călărie, din moment ce licoarea aia a făcut din el un cowboy veritabil. A încurcat însă nişte comenzi sau nu vorbea aceeaşi limbă cu iapa vecinilor, încă nu s-a elucidat misterul, cert e că a stat Maricel vreo două luni în spital, cu coaste rupte şi visul destrămat.
Nici nu fuma. De fapt, nu mai fuma. Că prietenii i-au făcut într-o zi o glumă şi i-au schimbat ţigările cu ceva „legale”, spuneau ei, fără ca Maricel să înţeleagă despre ce-i vorba. Şi după câteva fumuri, i s-au aprins călcâiele şi s-a dus iar la iapa de mai sus să-i ceară iertare în genunchi pentru cum a tratat-o în seara aia nefericită. Dar iapa, la fel de insensibilă, l-a mai lovit o dată. De data asta spitalizarea a ţinut mai puţin şi l-a lecuit de fumat deşi de schiopătat nu l-a scăpat.
Nu conducea cu viteză. Că nu conducea deloc. Dar spunea mereu că el, dacă ar avea maşină şi permis, nu ar conduce niciodată cu viteză. Şi noi îl credem, apreciem intenţia deci merită consemnat la calităţi.

Maricel a început din momentul ăla să-i aducă lui Baby dovezi că e şi romantic, nu numai că nu e nebun. Şi îi trimitea versuri însoţite de inimioare şi ursuleţi, ştia el că asta e reţeta sigură pentru a ajunge la inima unei fete ca ea. Că el chiar era băiat finuţ, nu-şi dorea să ajungă la altă parte a corpului ei, deocamdată se mulţumea cu inima. A apucat să-i trimită câteva versuri de Arghezi, a primit înapoi un smiley şi asta l-a ambiţionat să caute mai multe, mai variate, mai altfel. Nu se pricepea el la versuri, nici nu citea ce copia şi făcea paste în mesaj, dar numai gândul că Baby suspină de încântare îl făcea să tremure de satisfacţie.
Când, după douăzeci de poezii şi 20 de smiley primite ca răspuns, a trimis un citat de Poptămaş şi Baby a răspuns cu 27 de inimoare şi imediat l-a postat pe facebook însoţit de „Baby is feeling in love”, Maricel a simţit că are lumea la picioare. Şi şi-a spus că merită să facă eforturi şi mai mari. A auzit că Păunescu face minuni în cazul multor fete aşa că a scris pe google păunescu cu iubiri şi a dat copy-paste în mesajul pentru Baby:
„Oltenia, eterna Terra Nova
Un cantec are astazi si-n priviri
Hai Univesitatea, hai Craiova
Tu campioana unei mari iubiri”.
Baby avea deja statusul schimbat în „in a relationship” deci nimic nu mai conta, era cu iubire deci era de bine.

Patru zile mai târziu, în 14 februarie, s-au întâlnit. Dar amărâtul de Maricel, de emoţie şi de la cele două lovituri bine ţintite, avea ceva probleme de memorie şi concentrare şi a uitat complet că în 14 februarie, fetele ca Baby aşteaptă dovezi palpabile de iubire, sub formă de ciocolată ambalată-n roşu, ursuleţi ambalaţi în roşu, flori roşii şi alte chestii cu fundiţe şi sclipici roşu. El nu a luat decât un buchet de flori, niciuna roşie. Şi n-a adus nici ciocolată, avea de gând ca după shaorma să-i ia lui Baby şi-o clătită, s-a gândit că-i destul dulce pentru o fiinţă suavă ca Baby a lui. Dar Baby, de supărare că nu e preţuită la adevărata ei valoare, şi-a schimbat statusul până n-a ajuns shaorma în farfurie în „it’s complicated” şi după ce-a mâncat, i-a spus lui Maricel că are nevoie de o pauză.

10 februarie, 2020: Baby îşi bea cafeaua şi intră pe facebook. Îi apare un reminder legat de postarea de anul trecut. Vede citatul lui Poptămaş şi-şi aminteşte de Maricel. Îi e dor de poeziile lui. De atunci, nimeni nu i-a mai trimis versuri, toţi i-au trimis poze cu maşini care nu erau ale lor, dar ea afla asta numai când îşi dădeau întâlnire. Oare ce-o face Maricel? Îi trimite mesaj: ce faci? Mai şti mesajul care mi lai trimis anul trecut? După trei ore, vine răspunsul: PE care. Urmat de un block. Maricel s-a vindecat. Baby încă suspină. Citeşte printre lacrimi citatul care a făcut-o să-l iubească pe Maricel:

Ceva parcă nu se leagă, dar nu ştie ce. Oricum deştept băiatul ăsta, îşi zice Baby şi-şi pune la status că „is feeling sad”. În 15 minute, la această poză cu acest citat plin de filosofie, a primit 434 de likeuri. Se simte apreciată şi iubită şi-şi spune că Maricel nu o merită. End of story.

Foto: 1, 2

Acest articol a fost publicat în Din viaţă... și etichetat , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

112 răspunsuri la Maricel+Baby=ceva nedefinit

  1. stela9 zice:

    Si eu care credeam intr-un happy end, cu multe inimioare la status-ul celor doi

    Apreciază

  2. Issabela zice:

    :)))) ziceai că nu cunoști lumea facebook-ului… :))))
    P.S. o să mai rîd și după enter la comm :)))

    Apreciat de 1 persoană

  3. Asta e povestea veșnică de FB. De fapt profilurile sunt niște măști. Indiferent că sunt mașini, flori ori fețe.

    Apreciat de 1 persoană

    • Cam da. De aia m-am lecuit de prin 2015 de postat. Pe ăsta de blog nu mă „laud” cu nimic. Ce am pe blog, pun acolo. Nimic despre viață perfectă, om perfect, prieteni perfecți, univers perfect. Astea sunt atuu-rile celor care suferă perfect. Mie mi-e bine și dacă nu știe nimeni ce mănânc seara … adică mâncarea are același gust și fără likeuri. Uneori e arsă, dar asta e 😁

      Apreciat de 6 persoane

      • Foarte fain spus. Adevărul e că tu nu dai nimic din casă. Ești un mister… perfect. Că tot veni vorba de perfecțiune.

        Apreciază

        • Em, draga mea. Nu am nimic de ascuns. Sunt un om obișnuit. Nu sunt o frumusețe, dar nu am nici 3 capete. Nu sunt bogată, nici nu mor de foame. Muncesc și mănânc și dorm. Ideea blogului din start a fost să reflecte ce am în suflet, nu în sufragerie. Și nu am găsit locul apoi să spun din casă, nu se mai potrivea. Am impresia că se poate cunoaște un om mai bine din felul în care simte decât dacă și-ar pune CV-ul la vedere. Și mi-e bine așa. Sunt oameni cu care m-am văzut. Când doi mi-au spus: ești fix cum mi-am imaginat, a fost cea mai mare bucurie. Înseamnă că am putut transmite exact ce trebuia. Și înseamnă că nu m-am prefăcut.
          Cam asta e.
          Dar tu știi toate astea. De fapt, cred că am spus-o așa, pentru mine.
          Te pup, draga mea!

          Apreciat de 5 persoane

          • Era o glumă apropo de perfecțiune. 😀 Draga mea, tu nu ești un om obișnuit. Diloc. Cum să zic că te iubesc chiar dacă mai mult te bănuiesc? Poți citi omul din litere și din cuvinte, chiar dacă nu știi ce muncește, mănâncă și doarme. Eu mai pun și din casă și din sufragerie și mai ales din vacanțe, nu pentru că vreau să epatez ori să arăt nu știu ce, ci pentru că îmi trec prin suflet și nu îmi vine să țin doar pentru mine ceva ce mă dă pe spate. Asta apropo de peisaje și locuri. Oricum toată lumea călătorește, merge și vine. Cât despre mâncare, să știi că eu aș putea fi numită regina uitucilor. Așa că am decis ca rețetele care îmi ies bine și nu vreau să le uit să le pun pe blog cu o povestioară. Să le găsesc eu când am nevoie de ele. 😀 Și vreau să le pun într-o cărticică. Tot ca să le găsesc. 😀
            Despre mine și familia mea am zis puțin înspre deloc și recunosc că am făcut-o la presiunea FB. Unii mă citeau și voiau să fie siguri că nu-s robot. (Oare nu-s?) Altfel am stat foarte mult timp fără chip. Și mi-a fost mai bine așa. Dar după ce am publicat s-a schimbat un pic treaba.
            Despre aparența noastră fizică… prea puțin contează, zic eu. Adică din punctul meu de vedere. Scrisul și nu socializarea contează așa că, restul sunt detalii. Nu condiții ale scrisului. Nu trebuie să fii bun orator ca să scrii bine. De fapt poți fi mut. 🙂
            Te pup

            Apreciat de 4 persoane

            • Am înțeles gluma și mi-a plăcut! 😉
              Em, tu din jurnalele tale de vacanță faci poveste. La tine nici nu se pune problema de a epata. Tu ne scrii despre vacanțe ca și cum ne-ai da direct din suflet și asta se simte. Și de rețete… îmi amintesc eu niște postări la care am visat cu ochii deschiși, vai, vai. 😀
              Știi de fapt la ce mă refeream. Nu la cei ca tine, la cei care trăiesc și se bucură de clipă, ci la cei care nu se pot bucura dacă nu au acea validare dată de aprecierile sau invidia celorlalți.
              Eu sper să vina ziua în care să nu ne mai „bănuim” și să ne spunem în față că ne iubim 😉
              Te îmbrățișez!

              Apreciat de 3 persoane

      • ecoarta zice:

        Noi, oamenii simpli, nu avem perfecțiuni: nu tu viață, nu tu job, nu tu trupuri, nu tu una, nu tu alta…și cu toate astea, suntem destul de mulțumiți de toate imperfecțiunile din viața noastră. Ba chiar, foarte mulțumiți, că de ești sănătos, totul este…perfect sau devine perfect!

        Apreciază

  4. artsuflet zice:

    🤣🤣🤣🤣

    Apreciază

  5. castanman zice:

    Tony ăsta chiar există? Am crezut că e o legendă urbană. Printscreen-ul tău mă derutează. Te rooog, scoate-mă din dileme…

    Apreciază

  6. Suzana zice:

    Chiar subiect de telenovela! Uneori ma gandesc cat sunt de departe de astfel de situatii!
    Pe ce planeta oare sunt? Sau pe ce planeta sunt ei?
    Seara buna, draga Potecuta!

    Apreciază

  7. Sunt câteva „inarvertențe” :
    1. De unde știm că Maricel nu avea gripă?
    2. De ce câinele din strofa a doua era roșu?
    3.A sărutat-o sau nu Maricel de a rămas însărcinată?
    4. Clâtitele erau cu carne de vită sau de porc?
    5.De ce nu scri mai des despre Maricel? Am dori cu toții să-l cunoaștem mai bine….

    Apreciat de 2 persoane

    • Gripă? Da de ce? Numai la gripă se poartă oamenii așa?
      Ceeeee? Baby e însărcinată? Eu de ce nu știu asta? E o informație pe care eu nu o știu deci spune tot!
      Numai Păunescu știe de câinele ăla, eu nu mă bag. 😀
      Nu au ajuns la clătite, ea a plecat după shoarma…
      Vrei și tu episodul doi? Hmm, nu sună rău. Facem serial?
      Am uitat să răspund la ceva? 🙄

      Apreciază

  8. ane zice:

    E real ce spui, am citit c-am repejor, mi-sa părut un joc amuzant 🙂

    Apreciază

  9. firdeiarbainbataiavantului zice:

    Un fel de Tanța și Costel ai zilelor noastre. Tare mi-a plăcut, mă, Tanțo, mă! (Dacă ești prea tânără ca să știi despre ce vorbesc, scuze anticipate. Dar se mai găsesc câteva scenete cu ei pe Youtube.)

    Apreciat de 1 persoană

  10. ina02s zice:

    Amuzant. Si totu’ poti spune ca-i din pricina poeziilor, nu???? 🙂 Pupicii

    Apreciază

  11. Iosif zice:

    Magnifica relatare a iubirilor virtuale ! Nici „Agent 007” nu era în masura sa faca o asa detaliata si obiectiva investigatie a celor doua persoanaje principale din acest film al iluziilor desarte, realizate de casele de filme producatoare de senzatii tari, din retelele de socializare aparente 2D, atât de tentante, atragatoare, stralucitoare, amagitoare si înselatoare a milioane de copii lipsiti de protectia parintilor si ai societatii decadente în care fiecare îsi vede de propria viata, indiferenti la toxicitatea acestui virus virtual, mai ucigas decât noul corona din Rasarit…
    O seara si o saptamâna binecuvântata cu liniste, bucurie, pace si Lumina Adevarata, draga Potecuta !

    Apreciat de 1 persoană

  12. rofstef zice:

    Bine-o zis Ileana Sărăroiu, „Dar-ar, naiba-n tine dragoste” 😁
    Zilele astea am fost foarte supărat pe facebook pentru că nu au mai vrut să mă conectez cu contul pe noul telefon, deșii toate au mers strună, doar fb a fost mai cu coarne și ține sus și tare să-mi fac cont nou, doar că eu nu mai am chef de un alt cont, însă povestea ta ma făcut să râd cu hohote și uite așa m-am mai calmat puțin din nervii pe care ii am pentru acestă platformă..

    Mulțumesc de poveste ! Bineînțeles, stilul tău a făcut-o și mai și decât era, „că de n-ar fi nu s-ar povesti”
    Seară Plăcută!!!

    Apreciat de 1 persoană

    • Mă bucur mult că povestea te-a amuzat şi ai mai uitat de nervi. Adevărul e că şi cu nervi şi fără, ea tot cum vrea face. De platformă zic. Ai reuşit între timp să o setezi?
      Îţi mulţumesc, Ştef! Să ai o zi bună!

      Apreciază

  13. Nici nu știu dacă să mi pară bine pentru Maricel. Oare o fi învățat limba română ori a ținut minte replica zânei „pe care” și a trântit – o și el?
    Oare ce ieșea din cei doi dacă totul era cu inimioare roz, cu pupilici și se termina frumos? Adică nu se termina, că na, abia începea.
    Oare câți din ăștia (de ambele genuri) populează planeta Facebook?
    Oare cum se găsesc ăștia unii pe alții?

    Apreciat de 1 persoană

  14. genovevadans zice:

    Super amuzanta poveste! 😅 Dar si Facebook-ul e o excelentă sursă de inspirație ero-filozofică. Ar fi interesant să le poti continua iubirea într-un foileton
    de satiră si umor 😁

    Apreciat de 1 persoană

  15. daurel zice:

    E o poveste cu multe povețe.
    Mă bate gândul să trec si eu cu ceva citate pe FB…

    Apreciază

  16. adrianport zice:

    Am un sentiment ciudat dupa ce am dat si eu „share” la chestia aia cu oamenii care sunt de acord in toate privintele. M-asteptam sa iau si eu in jur de 434 de like-uri, pentru prima data in viata mea. N-am primit nici macar unul singur. Si m-a somat si sotia sa precizez care-i ala singurul care gandeste…

    Apreciat de 2 persoane

    • Auch! Dar stai, că e de bine. Iniţial, am vrut să spun că e o parte bună-n asta, anume că înseamnă că ai numai oameni normali în listă, de aia nu ai primit likeuri. Rămânea partea cu soţia. Dar şi asta s-a rezolvat: îi spui că ăla care gândeşte e Poptămaş şi gata, toată lumea e împăcată 😀

      Apreciat de 1 persoană

  17. Diana zice:

    Suuuperb! 🙂 Ii vedeam pe toti aceia care „iubesc” pe FB! Unii nici macar nu s-au intalnit, desi se „iubesc” de ani! Altii se supara cand nu le mai da atentie cineva pe care n-au vazut in realitate… Mamaaaa ce teren fertil e FB pentru sociologi, psihologi si… psihiatri! (si pentru comercianti) 🙂
    M-am amuzat teribil citind si „vizualizand”. :))) Cumva, imi e si mila de unii care chiar cred ca traiesc fiind vesnic pe FB sau pe cine stie ce alta platforma de „socializare”.
    Esti perfect talentata! 🙂 Aplauze! Felicitari!
    Zile senine iti doresc, Potecuta!

    Apreciat de 1 persoană

    • Nu am vrut să intru în esenţă sau să iau totul la modul serios, ar fi fost destul de complicat. Am atins doar aşa, finuţ, unele aspecte. Dar mă bucur mult că ai putut vizualiza şi aşa unele părţi ale comportamentului unora. 😉
      Da, chiar e studiu de caz acest facebook. Şi e mult de studiat, material există din plin 😀
      Îţi mulţumesc tare mult, Diana dragă! Zile frumoase îţi doresc şi eu şi numai bine!

      Apreciat de 1 persoană

  18. Diana zice:

    Am râs de se uita toți la mine în autobuz 🤣

    Apreciază

  19. Potecut, mi-a placut maxim povestea ta care am citito de dimineata cand ma-m trezit sa verific de inimioare contul de fb ca vine valentainul, stii… hai ca ailaviu, beibi! na, al naibi WP ca nu are emoticoane :))))
    … Potecut, zau nu m-am dilit. Mi-o fi inghetat gerul asta uscat niste neuroni, dar au mai ramas vreo doi -trei pe undeva si daca ma mai straduiesc mult sa scriu asa, or sa ma paraseasca si astia, pentru ca, asa cum ar spune Baby, ei ” is feeling sad” :))) . Dar sa stii ca de adevarat mi-ai inseninat ziua. Stiam eu de ce las la sfarsit postarea ta 😉 Chiar daca ardeam de curiozitate sa vad ce e cu Maricel si Baby, intai am citi cuminte o parte din ce am ratat in ultima vreme pe blogurile de aici(pe cuvant ca am circumstante, de care vrei tu, dar am), ca tare imi era dor de ele.
    Gata, am fugit, o dimineata frumoasa, fata draga!

    Apreciază

    • Aşa-i că e nevoie de efort mare să reuşeşti să scrii aşa? 😀 Am încercat, ştiu ce zic. Şi când mă gândesc cu câtă lejeritate scriu unii, zău că mă apucă invidia 😀
      Mă bucur din suflet că povestea asta a înseninat ziua abia începută! Îţi doresc să-ţi fie bună şi frumoasă şi veselă!
      Îţi mulţumesc mult, draga mea! Te îmbrăţişez cu drag!

      Apreciază

  20. Mi-ar plăcea și mie să mai faci câteva continuări cu Maricel și Baby, iar la urmă să se termine cu o dragoste reciprocă. Au și ei dreptul la un happy end, mai ales că se potrivesc și ar face o echipă bună împreună. De comedie, mai ales. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  21. tink3rbe11 zice:

    Ce ți-e și cu love ăsta pe net, săracul Valentin o uitat să-l bată pe umăr pe Maricel, dacă erau pretini, apoi nu uita că îi amorezat.

    Apreciază

  22. Floare de mai zice:

    Potecuță,eu sunt la capitolul”cafea”şi mărturisesc că a râs mama de mine că am dus ceaşca la gură degeaba,că eu eram concentrată să citesc aventurile palpitante ale lui Mari cel şi Baby😊,ca să nu mai menționez şi faptul că aşa tare am râs că era să dau cafeaua pe mine,şi era fierbinte😊.Aştept continuarea,că poate se răzgândeşte Maricel şi o deblochează pe Baby,ca să reia prietenia.

    Apreciază

  23. Floare de mai zice:

    Mersi,promit să nu mai beau cafea citind😊, dar ocupată cu trei pisici care vor curat,că stau în casă,mâncare,apă şi de-astea,am ajuns să-mi beau cafeaua târziu😀😀.Da’ eu în locul lui Baby,dacă mă aborda unul cu”frumoas-o”l-aş fi trimis la cartea de gramatică şi i-aş fi dat block😀😀

    Apreciat de 1 persoană

  24. Floare de mai zice:

    Am observat😀😀,chiar eram convinsă că”au trăit fericiți până la adânci bătrâneți”,pe principiul”cine se aseamănă se adună”😀😀,dar se pare că nu prea s-au înțeles😁😁

    Apreciat de 2 persoane

  25. Potecuta, ai reusit din nou sa ma faci sa rad 🙂 ! Multe povete in povestioara ta, iti multumesc mult. Mi-ai facut ziua frumoasa 🙂 ! Te pup cu mult drag!

    Apreciat de 1 persoană

  26. Aila zice:

    Esti haioasa, frumos ai scris.

    Apreciază

  27. Roxana Neguț zice:

    Genial!😀😀 M-ai distrat teribil! Vezi ce bine e sa mai vizitezi Fb-ul? Materiale noi pentru articole de umor. 🙂O săptămână plina de lucruri bune , draga mea!💐🤗

    Apreciază

  28. Zina zice:

    Le mulțumesc lu’ Mark Zuckerberg că a inventat feisbucu’, lu’ Maricel și Baby că există (în nenumărate ipostaze) și scriu acolo, lu’ Poptamaș că cugetă (sic!) și ne spune și nouă, dar mai ales ție că ni i-ai încondeiat atât de hazliu pe ultimii trei!
    Seară frumoasă, dragă Potecuță!

    Apreciază

  29. Cine cunoaște lumea Facebook, știe ce se întâmplă pe acolo.😂😂😂

    Apreciază

  30. ecoarta zice:

    Maricel ♡Katy🔜🔙! Ca să fiu în ton cu facebook-ul.

    Apreciat de 1 persoană

  31. 1lauralaly zice:

    Mai Potecuta, m-ai facut sa zambesc. Ai talent! Cam asta e situatia pe fb-ul asta atat de uzitat.
    Scuze de intarziere. Recuperez 🙂

    Apreciază

  32. Alex zice:

    Ha, ha! Super tare „telenovela” cu Maricel. Numele lui m-a „fermecat” din prima. 😀 Cât despre desfășurarea „relației” lor, sfârșită dramatic la o șaorma…mi-a plăcut atât de mult modul cum ne-ai povestit-o. Reacția orgolioasă a lui Maricel a fost pe măsura respingerii țâfnoase a lui Baby cea pretențioasă. Abia aștept să ne mai prezinți și alte pagini, la fel de faine, din „folclorul feisbucist contemporan”!
    Numai bine, dragă Potecuță și zile cu bucurii! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  33. Excelent! Un fel de „Tanța și Costel” moderni. Am citit undeva că Ion Băieșu s-a inspirat din anunțurile matrimoniale, Mi-a plăcut mult! 🙂

    Apreciază

  34. sufletdec8il zice:

    Săraca Baby.. Parca am și văzut o palma virtuala de la Maricel când i’a rasp :”Pe Care” 🤣
    A fost fain tare, mai vreau☺️🤗

    Apreciază

  35. anasylvi zice:

    Sincer, cred ca m-a intristat putin povestea asta. E o comedie amara. Cred ca finalul e unul potrivit.

    Apreciază

  36. Pingback: Din dilemele Potecuţei | Poteci de dor

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s