Din şcolile… altora

Sursă foto
Tăceri găzduite de Carmen

Acest articol a fost publicat în Miercurea fără cuvinte. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

63 de răspunsuri la Din şcolile… altora

  1. Suflet zice:

    La școli din astea, mergi cu tot dragul și înveți cu drag.

    Apreciază

  2. Oare vor fi și ale noastre așa, cândva? Măcar vreo câteva dintre ele. Doar întreb… 😀
    Să-ți fie ziua veselă și ușoară, Potecuță! 🙂

    Apreciază

  3. CARMEN zice:

    Vaaai ce idei superbe! Initiatorii acestor proiecte isi iubesc cu adevarat meseria! Iar copiii care au sansa sa fie educati in astfel de scoli, au cu totul alte orizonturi 👍Cu adevarat cool!
    Happy WW Potecuta! 😊

    Apreciază

  4. Pana la cladiri noi, avem nevoie de o mentalitate noua.
    Superbe imaginile, dar as prefera, cel putin in Romania, inovatia sa vina din oameni nu neaparat din lucruri.
    Desi si ele pot da un strop de culoare educatiei.

    Apreciază

    • Albert, ştiu ce spui. Dar în momentul ăsta, sunt mii de copii care învaţă în şcoli unde cade tavanul. Deci până la mentalitate, zic să schimbăm pereţii.

      Apreciat de 2 persoane

      • Si noi de unde mai furam daca bagam bani in scoli? Crezi ca piti si amantele se tin asa cu bani din salariu minim pe economie. Doar nu am intrat in politica sa facem scoli. Crezi ca la 60 de ani sa umpbli cu o pustoaica de 20 este ca si cum ai merge la scoala?

        Apreciază

        • Nu, Albert. Ăia cu salariul minim şi, în general, ăia cu salariu îi ţin pe ăia de-şi permit să-şi ducă amantele la Monte Carlo.
          Măi, sincer, nu ştiu nici cum e la 60 de ani, nici cum e să ai 20 şi să ai amant de 60. Dar ştiu cum e să scrii cu mănuşi în mână. Şi mai ştiu că eu am aflat pe pielea mea acum mulţi ani. Şi ştii şi tu, cu siguranţă. Şi află şi-n zilele noastre neprermis de mulţi copii.
          Copiii ăia se îmbolnăvesc în şcoli şi noi aşteptăm minuni.

          Apreciat de 1 persoană

          • „şi noi aşteptăm minuni.”
            Nu, nu asteptam minuni.
            doar uitam sa iesim la vot, avem mereu alta treaba sau nu ne intereseaza cand se protesteaza.
            Mai mereu avem alte prioritati.
            Din pacate.
            Iar ei stiu asta, si profita…

            Apreciază

            • Sigur că profită. Profită în primul rând că noi suntem în găleata aia a lui „eu şi restul lumii”. Şi ne duc cu zăhărelul şi dacă mie mi-au dat nişte bani în plus, ce treabă mai am eu că alţii o duc rău?
              Da, trist.
              Am citit un comentariu care mi-a întors stomacul pe dos. Nu pot intra în amănunte dar m-am enervat tare. Nu la mine, l-aş fi pus aici dar e pe un alt blog şi nu îmi permit. Şi nu vreau. Dar e din categoria asta. Eu acum sunt bine, mă doare-n cot voi, ăia proştii. Voi fiind noi, ăştia de muncim şi trăim pe aici.

              Apreciat de 1 persoană

            • Potecuta, noi ca noi, dar chiar asteptam sa plece toti copii din tara? Sa ramana doar beizadelele, piti, miti…si noi cei din generatia asta.
              Stiu ca nu e locul si momentul de discutat politica, dar lucrurile tind sa scape de sub control.
              Puscariasii sunt eliberati, lor le sterg datoriile de la firme, in timp ce noi platim ca sclavii ultimul leut la banci. Scolile si spitalele sunt cum sunt.
              Iar peste toate astea este o lehamite generala.

              Apreciază

            • Of. Sincer? Dacă aş avea un copil care ar avea mâine admiterea la facultate, cu inima ţăndări l-aş îndruma să meargă să studieze-n altă ţară. Pentru că mâine va fi la fel ca azi. Şi poate şi peste 4 ani când el va bate din poartă-n poartă cu diploma-n mână. Sau poate nu. Dar măcar va avea mâinele asigurat până noi ne sheruim pe facebook intenţia de a ieşi la protest şi ne dăm block unii la alţii că nu ne împărtăşim opiniile. Până noi ne ocupăm cu asta, ei trebuie să-şi trăiască prezentul, pregătindu-şi viitorul. Şi deocamdată prezentul lor e cam incert.
              Nu, nu vreau să ne plece copiii din ţară. Dar până cresc copiii ăştia de azi, avem copii care azi au de luat o hotărâre. Ce facem cu ei?

              Apreciat de 1 persoană

  5. Alex zice:

    Ce idei interesante! Ce amuzante, dar și folositoare modalități de a învăța cât mai multe. Asta da creativitate.
    Mulțumiri pentru toate cele arătate, dragă Potecuță. Poate le trimiți și la Ministerul Educației, să mai văadă și cine ar trebui să vadă și să facă ceva în țara asta….
    Numai bine și o zi minunată! 🙂

    Apreciază

    • Şi eu cred că aşa, copiii învaţă unele lucruri fără să realizeze asta. Cel puţin la cea cu ceasul sau cu unghiul la uşă sau cu treptele.
      Mă bucur că ţi-au plăcut, Alex!
      Crezi că le pasă? Că dacă da, le trimit cu drag…
      O zi frumoasă îţi doresc şi eu! Mulţumesc!

      Apreciat de 1 persoană

  6. Mai intai sa avem iar scoli. Ca momentan nu prea mai exista acest concept in adevaratul sens al cuvantului :))). Sau poate in cazuri rare.
    Inainte stiai sigur cand incepe scoala, care e structura anului scolar … acum se schimba dupa cum bate vantul. Si cum vantul pe la min edu bate (de pozitie, de curent… ).. E o ameteala cam ca peste tot in tara.

    Stii care e cea mai faina amintire de la scoala? Intr-o iarna am iesit in uniforme (o da uniforme) in curtea scolii unde era zapadaaa (ce oroare, nu?). Ne-am asezat cate trei (eram vreo 45… cumplit ce sa zic!) si doi trageau – cel de la mijloc era tras… [ Nasol, fara echipament special! iti dai seama – lol ].. Si culmea e ca apoi…. stiam cum sa intram doi cate doi pe usa scolii, sa mergem pe o parte (desi nu erau marcaje), de mana (!) pana in clasa. [ ah da si fara sa umplem totul de zapada pe unde treceam… ne scuturam intai.]

    Ma bucur ca mi -am amintit de acea zi – m-au inspirat imaginile de mai sus.

    Apreciază

    • Ai zis bine, să avem iar şcoli…
      Frumoasă amintire, ca toate cele ale copilăriei.
      E drept, acum nu mai e zăpadă aşa cum era. Sau e, dar în martie, nu în decembrie.
      În rest… toate vechi şi nouă toate. Că-s alte personaje, alte jocuri, alte preferinţe. Dar farmecul e acelaşi.

      Şi eu mă bucur că ţi-am amintit. Mulţumesc că ai împărţit cu noi bucuria amintirii!
      Să ai o zi frumoasă!

      Apreciază

  7. Ana zice:

    Deci scarile cu numaratul si doi in doi, din trei in trei s.a.m.d. sumt exceptionale…pot baga mana in.foc ca si cel mai incapatanat elev stie numaratul si tabla inmultirii…Iar cireasa de pe tort este lada cu folie cu bule de aer, antistress…deci, baaay, unii chiar isi pretuiesc tinerii …Cand voi vedea macar scari ca astea in vreo scoala romaneasca voi zice ca daaa…s-a schimbat ceva!
    Frumoasa postare!

    Apreciază

    • Ce bine mi-ar fi prins mie astea în clasele primare. Până şi caietele cu tabla înmulţirii pe spate au apărut prea târziu, după ce mi-am luat nişte liniare peste degetele de la învăţător 😀
      De bule din alea eu nu m-aş sătura, aş da gata o rolă rapid 😀
      Mă bucur că ţi-au plăcut! 😉
      Mulţumesc mult, draga mea!

      Apreciază

      • Mugur zice:

        Dragă Potecuță, caietele cu tabla înmulțirii pe spate erau încă de pe vremea mea. Vrei să cred că ai mai mulți ani decât mine? 😀

        Și, ca să nu mi scriu un alt comentariu, am să-ți spun aici că mie mi-a plăcut cel mai mult toboganul spiralat. Dacă aș fi avut așa ceva, sigur aș fi avut și o condițier fizică excelentă, de la urcatul treptelor pentru a coborî pe acel tobogan.

        Apreciază

        • Mugur, eu nu le-am ochit. Nu zic că nu erau dar mama îmi lua caietele şi m-a sabotat. Că târziu de tot am prins unul din ăla şi un creion cu tabla înmulțirii. Cum aia cu 9 era spre vârf, a rămas neascuțit. 😀
          Mie-mi spui? Eu nu aş refuza nicicând un tobogan 😀

          Apreciat de 1 persoană

      • Ana zice:

        😙😙😙

        Apreciat de 1 persoană

  8. ane zice:

    Nu cred ca sunt ideale, dar sunt interesante. Am învățat in clase simple,curate; dotate corespunzător.
    A fost frumos!!!

    Apreciază

  9. Foarte mult îmi plac cele practice. Ceasul cu formule matematice, ușa care se deshide în diferite unghiuri. Ca dascăl apreciez mult genul acesta de lecții luate în joacă. Rămân întipărite. Dacă poți să îți imaginezi am făcut desene la anumite poezii ale lui Nichita Stănescu, ca să îl fac o idee mai accesibil elevilor de clasa a XI-a și a XII-a. 🙂

    Apreciază

    • Tiiii, ce curioasă m-ai făcut! Tare aş vrea să văd cum arată o poezie desenată!
      Mă bucur mult de tot că îți plac! Şi eu cred că e practic şi da, confirm că rămâne întipărit. Am reținut mult mai uşor şi eu cu analogii sau cu joacă. Rare au fost, e drept. Dar îmi amintesc şi acum.
      Şi dacă o spune şi un dascăl… apăi aşa e! 😉
      Te pup, draga mea!

      Apreciat de 1 persoană

  10. Cătă atenție acordată formării copiilor ! Dar şi multă înțelegere pentru fiecare copilaş ce încearcă să se descurce în aceste instituții ! Mi-ar fi plăcut să învăț acolo și eu !
    Multă sănătate !

    Apreciază

    • Exact, şi eu am sesizat înţelegerea. Şi cu acel culoar pentru cei care scriu în mers, şi pentru cei care vin cu skateboard-ul. Şi tare mi-ar fi plăcut şi mie să am măcar una din şcolile astea. Cea cu tobogan 😀
      Mulţumesc mult!
      O zi bună şi numai bine!

      Apreciază

  11. aurel daurel zice:

    Foarte inspirat!
    Toate cele bune!

    Apreciază

  12. Idei superbe pentru a transforma creierul natural într-un computer artificial, lipsit de valorile autentice ascunse, tainice, ale IUBIRII ABSOLUTE !
    O seara sublima, Suflet drag !

    Apreciază

  13. gelu gelu zice:

    Daaaaa! Toboganul este superb!

    Apreciază

  14. Diana zice:

    Super faine ideile! M-ar fi ajutat mult cu tabla inmultirii! 🙂 Spatiile largi parca te ajuta sa… respiri mai bine; tavanul inalt nu „apasa” pe creier, e spatiu larg pentru miscare… Ce sa mai!?! Excelent! Copiii care invata in astfel de scoli raman sigur cu ceva cand termina, oricat de lenesi ar fi. 🙂
    Numai bine! Zi frumoasa! 🙂

    Apreciază

  15. Și noi avem școli care ne fac să ne minunăm. Doar că ne trec altfel de fiori, de exemplu când vedem căzând un tavan peste elevi.

    Apreciază

  16. Ana G. zice:

    Ce idei inspirate au unii…

    Apreciază

  17. BogdiVi zice:

    Cat am fost la Universitatea din Vigo am vazut lucruri de neimaginat: spalau si curatau intreaga cladire dimineata, dezinfectau absolut tot, baile aveau si dus, de hartie si sapun nu mai spun. Puteai sa mananci de pe jos la cum luceau coridoarele. Toate salile si holurile erau aerisite si proiectate in asa fel incat sa intre lumina naturala, aveam dulapioare ca-n filmele americane… Pe cand asa ceva la noi? 😦

    Apreciază

  18. illusion zice:

    Așa mai vii la școală cu drag!

    Apreciază

  19. Katherine zice:

    Cat de faine sunt.
    Vezi ca cineva chiar si-a dat interesul sa creeze ceva inedit.

    Apreciază

Lasă un răspuns către ane Anulează răspunsul