Prea plin de prea nimic

Publicat pe 14/05/2018 de Poteci de dor

Nu mai e timp de reciprocitate
Nici în iubire, nici măcar în ură,
Ne risipim cu generozitate
Şi-apoi ne căutăm prin munţi de zgură.

Nu mai e loc prin noi de-atâta noi,
Prea plini suntem de toate câte-au fost,
Tot rătăcind plecările prin ploi,
Venirile nu-şi mai găsesc un rost.

Nu mai e drum de-ajuns şi-s prea mulţi paşi
Care-şi bifurcă şansele în cale
Pierduţi sunt mulţi, tot mulţi şi cei rămaşi
Să se adăpostească-n resemnare.

Prea mult de prea nimic e peste tot,
Ne umple golul şi se adânceşte,
Prea des ne amintim că prea deloc
Nu am strivit tăcerea ce-asurzeşte.

Foto

Acest articol a fost publicat în Un fel de... Poezie și etichetat , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

71 de răspunsuri la Prea plin de prea nimic

  1. Ana G. zice:
    14/05/2018 la 22:49

    Frumos, frumos, frumos!

    Apreciază

    Răspunde
  2. Ella zice:
    14/05/2018 la 22:56

    Frumoase versuri … dar tare triste! De ce?

    Apreciază

    Răspunde
  3. Iosif zice:
    14/05/2018 la 23:06

    Frumos ai surprins în versurile tale, golul din suflet plin de-ntristare, în care lumea întreaga se scufunda, inconstient si irational, Lumina cu-ntunericul confunda.
    O noapte cu pace si liniste-n Suflet !

    Apreciază

    Răspunde
  4. florialbastredemareblog zice:
    14/05/2018 la 23:29

    In urma cu 10 minute am citit o postare pe FB a uneia despre ,,tipul” femeilor care fac menajul prin tari straine, ea fiind in Franta si avand in lista de prietene multe ,,plecate”, cu pretentii de intelectuale feisbuciste. Am citit si m-am deconectat repede. Mi se face rau fizic cand ,,vad” multa rautate adunata la un loc, multe Albe ca zapada. E frumos aici, imi pare rau ca intru rar, dar ma duc la somn dupa ce am citit ceva frumos, sensibil, sunt sigura ca asa esti si tu. Nu poti fi altfel, Potecuto~! ❤

    Apreciază

    Răspunde
  5. gandurideoclipa zice:
    15/05/2018 la 1:26

    Noapte buna sau buna dimineata, ca nu stiu cum e mai bine. Oricum, Potecut, intentia a fost sa-ti dau binete si sa iti spun ce mult mi-a placut 🙂

    Apreciază

    Răspunde
  6. tcbianca zice:
    15/05/2018 la 1:29

    Tu scrii frumos, dar foarte nostalgic, Potecuta. Oricum, e minunat ca in gradina ta de intuneric sadesti cuvinte vibrand in note si lumini.

    Apreciază

    Răspunde
    • Poteci de dor zice:
      15/05/2018 la 8:43

      Nu îmi impun niciodată cum sau ce să scriu. Mă las dusă „de val”, „de vânt”, de cuvânt. Le las să se scrie cum vor ele.
      Mi-ai scris tare frumos, îţi mulţumesc mult! Dincolo de vers, aprind tot ce pot, nu las întunericul să pătrundă pe nicăieri. 😉

      Apreciază

      Răspunde
  7. sweet & salty zice:
    15/05/2018 la 2:03

    Mi-ai amintit de Păunescu. Ritm de marș și negații. Meșteșug, ca de obicei că ai tu în sânge și versul și litera și imaginea.

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  8. Calator printre "Astrii virtuali" zice:
    15/05/2018 la 6:17

    Nu mai e timp de nimic..parcă însuși timpul se duce la culcare.

    Apreciază

    Răspunde
  9. Mugur zice:
    15/05/2018 la 7:06

    Mi-a luat-o Em înainte, dar nu-i bai.
    A fost o încântare să-ți citesc poezia, chiar dacă tema nu este dintre cele mai vesele. Mă bucur că încep frumos ziua de azi, cu versurile tale minunate!

    Apreciază

    Răspunde
  10. Mona zice:
    15/05/2018 la 7:35

    Deși au o ușoară tristețe versurile, m-au făcut să-mi încep ziua zâmbind. Deoarece există oameni ca tine! O zi minunată să ai! 😘

    Apreciază

    Răspunde
  11. gelu gelu zice:
    15/05/2018 la 7:41

    Intotdeauna exista timp pentru putin bine. Priveste optimista viitorul! Daca noi ne intristam prea mult, inseamna ca generatiile viitoare nu au nici o sansa. Trebuie sa fim optimisti. Ne impunem. Daca ai iubire, nimic nu poate sta in cale. Nu sunt de acord sa dau prioritate rautatii. Nici vorba!
    Sunt frumoase versurile, in felul lor, dar tu priveste, ziua de maine, cu optimism! Ai incredere in iubire…in suflet. Dumnezeu nu pierde pe nimeni.😚

    Apreciază

    Răspunde
    • Poteci de dor zice:
      15/05/2018 la 8:37

      Îţi mulţumesc, Gelu, pentru „sunt frumoase versurile, in felul lor”. Şi pentru sfaturi!
      Îţi voi spune însă ce i-am spus cândva şi lui Iosif, cu rugămintea de a trata versurile sau textele mele ca atare. Nu sunt poet, nu sunt scriitor, nu am datele necesare pentru asta. Însă nu mă scriu pe mine ca şi cum aş scrie un jurnal personal. Dacă un vers are o tentă tristă, nu înseamnă că aş avea nevoie de un umăr pe care să plâng.
      Sunt optimistă mai mult decât poate ar fi indicat. Dar asta nu are nicio legătură cu ceea ce scriu, într-un moment de inspiraţie. Asta nu înseamnă că întotdeauna am inspiraţia de a scrie despre fluturii roz care zboară printre copăcei roz, cu fundiţe roz.
      Hmm, am dat prioritate răutaţii? Atât de prost am scris, aşa s-a înţeles?
      Zi frumoasă îţi doresc!

      Apreciază

      Răspunde
  12. Albert Ai Conty zice:
    15/05/2018 la 7:47

    Timp este dar il irosim pe lucruri superficiale carora le acordam mai mult timp decat ar merita.
    Cineva spunea ca versurile tale sunt cam triste si nostalgice.
    Eu cred ca un om nu este doar alb, doar lumina.
    Un om natural este un om cu lumini si umbre.
    Asa cum esti tu.

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  13. Ana zice:
    15/05/2018 la 9:07

    Potecuta….ca mare dreptate ai! Ar trebui sa tiparesc versurile tale si sa mi le lipesc pe frunte, sa umblu asa cu ele, ca sa nu mai raspund intrebarilor curioase despre ce fac si ce decid si pentru ce si de ce…
    Bine scris!
    Te pup!

    Apreciază

    Răspunde
  14. racoltapetru6 zice:
    15/05/2018 la 9:23

    Avem nevoie și de astfel de cugetări versificate, chiar dacă sunt mai triste. Tocmai bune să ne pună pe gânduri și să mai încetinim viteza cu care trăim, să ne facem timp și pentru lucrurile uitate. Toată admirația, Potecuță!

    Apreciază

    Răspunde
  15. anasylvi zice:
    15/05/2018 la 9:49

    Frumoase versurile tale. Sa nu uitam ca golul are o caracteristica: se poate umple cu orice vrem noi. In versurile tale, chiar si tacerea vorbeste.

    Apreciază

    Răspunde
  16. La Fee Blanche - Contesa de Chou-Fleur zice:
    15/05/2018 la 10:41

    Chiar așa: ”Venirile nu-și mai găsesc un rost”, decât în parte, fiindcă invazia ”prea-plinului de nimicuri” anulează orice dorință de a reveni. Nu are legătură cu postarea ta, dar mi-ai oferit un bun prilej de a face o mărturisire. 🙂

    Apreciază

    Răspunde
  17. La capatul curcubeului zice:
    15/05/2018 la 11:50

    Chiar zilele trecute discutam despre cât de mult s-a schimbat lumea sau poate doar noi. Nici colegii nu mai sunt ce-au fost, nici încrederea, nici altruismul. Fiecare pentru el, în goana nebună după ceva, nu știm anume ce. Ne ”umplem„ de deșertăciune. Frumos și adevărat ai scris, Potecuță! Să ai o zi luminoasă plină de culoare și bucurii! 🙂

    Apreciat de 2 persoane

    Răspunde
  18. Liana zice:
    15/05/2018 la 12:14

    o sinteza nemaipomenita a realitatii gri in care traim… Sa mai scrii, Potecuta 🙂 Zi senina ca tine !

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
  20. ane zice:
    15/05/2018 la 20:57

    Ne adăpostim in resemnare, asa cum spui, Potecuță. O seara frumoasa!

    Apreciază

    Răspunde
  21. Cristian Lisandru zice:
    16/05/2018 la 6:59

    Tristeţea strecurată printre versuri are şi menirea de a ne îndemna la (măcar) câteva minute de reflecţie…

    Apreciază

    Răspunde
  22. Dorina Danila zice:
    16/05/2018 la 8:50

    Cât de frumos! Și cât de adevărat!

    Apreciază

    Răspunde
  23. clipederaidiniadulmeu zice:
    16/05/2018 la 11:19

    Ce frumos scrii! Minunat! Am citit acum dupa ce eu ma plang de prostie, la tine gasesc acest gol care este acelas lucru. Nici prostia nu umple. Tot gol e si acolo.

    Apreciază

    Răspunde
  24. ZambeteTomnaticeBlog zice:
    16/05/2018 la 17:18

    Wow
    Profund. M-am regasit printre randuri. ❤

    Apreciază

    Răspunde
  25. bloguluicre zice:
    22/05/2018 la 18:10

    Excelent scris, mi-a plăcut mult, recunosc!

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un comentariu