Mentenanţă

Sper că aţi observat titlul şi că aţi zis în sinea voastră măcar un băi, ce cuvinte deştepte ştie potecuţa! Dacă nu, reluăm. Dubla doi. Mai citiţi o dată titlul şi ziceţi ceva, orice. Puteţi zice şi băi, ce cuvinte deştepte ştie potecuţa dar şi că pun titluri numai ca să zică lumea că băi, ce cuvinte deştepte ştie potecuţa când de fapt potecuţa nu pune titluri numai ca să zică lumea că băi, ce cuvinte deştepte ştie potecuţa ci aşa, ca să creadă ea că lumea va zice că băi, ce cuvinte deştepte ştie potecuţa chiar dacă lumea nu zice că băi… aţi prins ideea.
Postarea asta-i despre conservare. Nu a mea, că deja-i târziu, eu am început să scârţâi în zilele pare şi am un fel de junghi la picior de care se pare că nu scap şi cu care m-am pricopsit la o „priză” făcută la zumba. Deci am ratat momentul propice, nu mai am ce conserva la mine. Nici despre cămară nu-i vorba, că nu mă laud cu conservele de iarnă. Nu de alta dar chiar mi se pare indecent să afişezi în public borcane cu murături, dulceţuri, zacuscă şi altele, toate puse de oricine altcineva în afară de tine. Mno. Deci pică şi asta. Şi atunci despre ce putea fi vorba dacă nu despre blog?

Ştiţi că mă apucă ţăcăneala cam o dată pe an şi am momente când aş răsturna munţii, atâta chef am şi atât de hotărâtă sunt. Că-mi trece cum îmi vine, e altă poveste. Ştiu că am mai avut eu tot felul de momente din astea de panică dar am şi eu voie la ele, nu? Că nu mi-e frică de bau-bau dar de un balaur din ăsta pe blog… mi-ar cam fi. Şi spăimuţa a venit în urma unui spam care cam insista pe o idee şi, chiar dacă l-am şters direct, mi-am zis că n-ar fi rău să-mi iau umbrelă dacă la radio se anunţă ploi, vorba cântecului.
Ideea e că aş cam vrea să-mi pun postările undeva la adăpost. Întrebarea mea e cum? Da, măi. Ştiu. Dacă vreţi să spuneţi că pentru ce, ce atâta stres, că nu merită, că alea-alea, să ştiţi că pentru mine merită. Că la cum mă cunosc, io tare-aş suferi dacă într-o zi s-ar duce potecile pe copcă.
Şi cum deşi până acum n-am făcut niciodată inundaţie acasă, tot verific apa de 10 ori înainte să plec undeva, aşa şi aici. Nu vreau să aştept s-o păţăsc. Aşa că vă întreb care-ar fi cea mai sigură metodă, dacă ştiţi.
Da, pe mail le am pe toate dar ciuntite. Că dacă eu pun la postări acel „citeşte mai departe” că aşa-mi place mie, pe mail vin exact aşa. Deci pe mail nu le am complete. Am citit de backup dar pe cuvânt că eu n-am înţeles cum se face. Dacă ştiţi, vă rog eu să-mi spuneţi dar ca la prost, altfel nu pricep.

M-am mai gândit la o variantă. Un blog nou, privat, în care să iau postările de aici. Am găsit prin setări un „export-import”. Dar nu ştiu exact ce-i aia. Dacă fac treaba cu blog nou şi dau la ăsta export şi la ăla import, se păstrează ăsta aşa cum e şi va fi un fel de dublură? Că eu vreau şi comentariile la adăpost. Mda, vreau cam multe, e drept. Şi da, ştiu că treaba asta se plăteşte dar mă bazez că-i perioada aia-n care cică e bine să fim mai buni şi sper ca măcar un sfat să fie gratis. Dacă nu şi nu, sunt dispusă să negociez dar exclud varianta cu domeniu propriu că io nu vreau să mă fac propetară, îmi place aşa, în gazdă.
Dacă se dovedeşte că varianta asta cu blog dublură e cea mai bună, veţi primi cu siguranţă follow de la mine, să vă am şi acolo. Dar va fi privat şi nu va fi decât un blog care va păstra postările de aici, să nu vă speriaţi. Oricum, va purta acelaşi nume, eventual cu un 2 în coadă sau ceva. Dar până acolo mai e, poate nici nu va fi nevoie, poate merge şi cu backup. Dar am uitat cum se face. Că ştiu sigur că am mai vorbit o dată de backup aici sau pe alt blog, prin comentarii, şi nu mai ştiu ce am de făcut 🙄 😳 şi parcă n-aş vrea să fac buba când pot sta-n loc şi îmi pot ţine nasu’ departe de oala care nu fierbe pentru mine. Dar dacă nu fac io, cin’ să facă? Că numa’ io răspund pentru ce-i aci. 🙄

No, cam asta-i zuzăneala mea de azi, 24 noiembrie, ora… aproape 22.
Oricum, ideea principală e băi, ce cuvinte deştepte ştie potecuţa.

Foto