Să sune clopoţelul!

Publicat pe 13/09/2017 de Poteci de dor

şi o metodă de predare. Şoc! Fără manual:
Sursă foto: 1, 2
Tăceri găzduite de Călin

Acest articol a fost publicat în Miercurea fără cuvinte. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

57 de răspunsuri la Să sune clopoţelul!

  1. lucillette zice:
    13/09/2017 la 18:37

    Să sune, dar nu vezi ce ravagii face clinchetul lui ? Bieții copilaşi, c-un aşa stil de predare parcă nici n-ar fi de mirare că sunt aşa de răpuşi

    Apreciază

    Răspunde
  2. Ella zice:
    13/09/2017 la 18:40

    Hai ca metoda aceea de predare fara manual, ma socat! 🙂 Ale naibi imagini te fac sa-ti fuga imaginatia! Hahahahaha….
    Seara placuta, Poecuta! 🙂

    Apreciază

    Răspunde
    • E zice:
      13/09/2017 la 18:40

      Oops … Potecuta! Sorry!

      Apreciază

      Răspunde
    • Ella zice:
      13/09/2017 la 18:41

      Oops! Imi este foame! 🙂 *Potecuta!

      Apreciază

      Răspunde
    • Poteci de dor zice:
      13/09/2017 la 18:43

      Nouă, poate. Dar mintea unui copil nu-i încă setată spre… fugă 😀 😀
      Seară frumoasă şi ţie, Ella!

      Apreciază

      Răspunde
      • Ella zice:
        13/09/2017 la 19:19

        Sa pic jos de pe scaun! Hahahaha….
        Profesoara este olandeza! Debby Heerkens! Puteam sa-mi imaginez, astia sunt asa …. libertini! Si iti spun eu sigur ca acei copii stau tare bine cu „imaginatia” … Hahahaha.. In aceasi perioada de varsta au invatat si copii mei la ce se foloseste si cum se „imbraca” prezervativul … pe coda de matura! Si, zau daca te mint! Hahahahaha…

        Apreciază

        Răspunde
        • Poteci de dor zice:
          13/09/2017 la 19:23

          Deci nu e nimic şocant în imagini, nu? 😉
          Mie mi se pare absolut normal să înveţe asta. Adaptat vârstei lor, desigur. Nu cred că odată ajunşi la şcoală mai e chiar în regulă să creadă că i-a adus barza-n cioc.

          Apreciază

          Răspunde
          • Ella zice:
            13/09/2017 la 19:53

            Chestia cu adusul berzei nu o mai cred nici copii de la gradinita, aici.
            Imaginile nu sunt socante, socanta este mintea adultului care le vede! Nu stiu cat de toleranta ar fi institutia Romaneasca de învatamant, pentru aceasta metoda de predare! Si „toleranta” nu cred ca ar fi o problema pentru profesori, ci pentru parinti! 🙂

            Apreciat de 1 persoană

            Răspunde
            • Poteci de dor zice:
              13/09/2017 la 19:55

              Nu e vorba de toleranţă, din contră. E vorba de prea multă libertate de a da lecţii profesorilor. Unii părinţi se cred mai experimentaţi şi ţin neaparat să le dea lecţii dascălilor despre cum ar trebui predat.

              Apreciază

  3. Iosif zice:
    13/09/2017 la 18:45

    Mai degraba pare ca le-au sunat clopotele bietilor copii ! 🙂

    Apreciază

    Răspunde
    • Poteci de dor zice:
      13/09/2017 la 18:48

      Semn că prea multă informaţie strică.

      Apreciază

      Răspunde
      • Iosif zice:
        13/09/2017 la 20:01

        Depinde ! Toate lucrurile se învata la vremea lor.Nu toti copiii si/sau adultii de aceiasi vârsta,percep lucrurile la fel.Suntem atât de diferiti,si tocmai aceasta diferenta face farmecul existentei acestei vieti relative,însa marele rau consta în competitia dintre valori si nonvalori,iar când nonvalorile sunt promovate de inconstienta maselor,provoaca multe nenorociri si suferinte în toate aspectele existentei unei comunitati,natiuni sau chiar la nivel planetar…

        Apreciază

        Răspunde
  4. Suzana zice:
    13/09/2017 la 18:47

    Ce haioase! Mai ales modul de studiu al anatomiei! 😀
    Totusi vreau sa cred ca alta e cauza tristetilor…
    Recunosc sincer ca imi placea tare mult… 😀
    Happy WW, draga Potecuta!

    Apreciază

    Răspunde
    • Poteci de dor zice:
      13/09/2017 la 18:51

      Cred că e şi util, nu numai haios. Adică, eu aş înţelege mai bine unde-i muşchiul nu ştiu care dacă aş vedea clar, nu într-o poză dintr-un manual.
      Şi mie. Prima zi întotdeauna mi-a plăcut 😀
      Seară bună, Suzana! Mulţumesc!

      Apreciază

      Răspunde
  5. floarea bunica zice:
    13/09/2017 la 20:00

    Toti sunt minunati!Eu am o slabiciune la copii,indiferent de varsta,rasa,culoare.Cea cu predarea fara manual.cred ca ar fi bine sa o vada si „organele” noastre,ca si asa nu sunt manuale!

    Apreciază

    Răspunde
  6. Diana zice:
    13/09/2017 la 20:34

    Mie mi-a placut scoala… ca la magar fuga! In cazul meu, fotografiile ar fi fost invers: trista la scoala, vesela dupa. 🙂 Cat despre metoda de predare ilustrata… poate mi-ar fi placut mai mult la scoala (mi-ar fi fost mai usor sa invat, macar la anatomie). Metoda aleasa de profa aceasta e buna chiar si pentru dislexici (chiar indicata, as zice). Cica sunt multi oameni dislexici si habar nu au, iar la scoala sunt considerati… grei de cap cand, de fapt, au o problema care se poate rezolva usor.
    Happy WW!

    Apreciază

    Răspunde
    • Poteci de dor zice:
      13/09/2017 la 20:53

      Am înţeles! Deci tu radiai de fericire la întoarcerea de la şcoală 😀
      Şi eu cred că mi-ar fi fost mai uşor cu metoda asta. La noi încă se mergea pe toceală. Noţiuni învăţate pe de rost dar habar n-aveam să arătăm unde-i rinichiu’ şi unde plămânu’. Şi la sport, la celebra scuză „mă doare apendicita”, nici din greşeală nu nimeream partea corectă 😀
      Seară bună, Diana!

      Apreciază

      Răspunde
  7. doar nicole zice:
    13/09/2017 la 21:18

    Tăcerile astea… atât de grăitoare de fiecare dată, și mereu vorbesc pe limba mea, iar eu… izbucnesc în râs sau zâmbesc… uneori și din mers, de pe-o săptămână pe altă, amintindu-mi. : )) Mulțumesc! 🙂

    Apreciază

    Răspunde
  8. clipederaidiniadulmeu zice:
    13/09/2017 la 23:20

    Foarte grăitoare tăcerile tale. Fetiţa ce doarme cu capul pe scaun si ghiozdanul în spate mi-a adus aminte de cât somn am pierdut eu în copilaria mea. Ideea cu predarea fără manual nu-i rea, dar parcă m-ar şoca să o văd pe „tovarăşea profesoară” pe post de material didactic. O seară frummoasă.

    Apreciază

    Răspunde
    • Poteci de dor zice:
      14/09/2017 la 17:52

      Am pierdut destul, e drept. Dar eu recunosc că mai făceam nazuri când mă trimitea mama la somnul de amiază. Acum n-aş mai rata aşa ceva pentru nimic.
      Seară frumoasă îţi doresc şi eu!

      Apreciază

      Răspunde
  9. Alex zice:
    14/09/2017 la 1:46

    Ha, ha ! Ce amuzanți sunt micuții și ce figuri ostenite, după orele de școală. Cred că și noi eram la fel, dar cine mai ține minte după atâția ani?
    Numai bine, dragă Potecuță! 🙂

    Apreciază

    Răspunde
  10. Suflet zice:
    14/09/2017 la 6:15

    Off, sãrãcutii, parcã sunt cu totul alti copii dupã ce au iesit din scoalã.:)) De metoda aceea de predare stiam, mi s-a pãrut foarte bunã.

    Apreciază

    Răspunde
  11. Zina zice:
    14/09/2017 la 8:52

    Să fim serioși! Ar fi destul mulajul decompozabil al corpului uman, în mărime naturală, dar ideea m-a amuzat. Iar copilașii osteniți după școală sunt tare drăgălași.

    Zi frumoasă, dragă Potecuță!

    Apreciază

    Răspunde
  12. Ana zice:
    14/09/2017 la 9:21

    Sunt haiosi, micutii! 😁
    Poti sa zici ca-s dusa cu pluta, dar daca profa de bio venea asa la ore, azi eram medic chirurg, pe bune! Cred ca nici n-as fi respirat sa o aud pe peofa explicand pe ea insasi, lectia!

    Apreciază

    Răspunde
  13. florialbastredemareblog zice:
    14/09/2017 la 19:56

    Intr-o onversatie despre pasari calatoare,implicit si despre berze, cu copii de 6-7 ani, am avut surpriza ca o singura fetita sa spuna ca berzele se intorc primavara cu bebelusi, restul vazusera pe Discovery nasteri in bazin, discutii in familie despre cum vin copiii. Cand au auzit copilasii ce spune Marina, i-au distrus mitul berzei.

    Apreciază

    Răspunde
  14. Dorina Danila zice:
    14/09/2017 la 20:51

    Oare să folosesc și eu metoda asta de predare? Poate aș fi mai eficientă :))))).

    Apreciază

    Răspunde
  15. racoltapetru6 zice:
    15/09/2017 la 8:35

    Cam astfel de expresii aveam și eu pe chip, înainte de a merge la pescuit, și apoi când veneam. De la extaz, la dezamăgire. 😀

    Apreciază

    Răspunde
    • Poteci de dor zice:
      15/09/2017 la 16:29

      😀 😀
      Oooof! Dar asta pentru că erai milos şi le dădeai drumul peştilor înapoi în apă, nu?

      P.S Ai văzut lecţia din Abecedar cu şahul? Că m-am gândit să te întreb dacă e cum se spune acolo. Se pare că sunt multe greşeli dar eu tot nu pricep dacă e sau nu aşa.

      Apreciază

      Răspunde
      • racoltapetru6 zice:
        19/09/2017 la 9:09

        Nu, nu am văzut despre ce-i vorba. Zilele trecute am fost oricum ca bolnav, din lipsă de internet.

        Apreciază

        Răspunde
        • Poteci de dor zice:
          19/09/2017 la 11:08

          M-am lămurit între timp doar că e vorba despre un Abecedar din Republica Moldova deci nu de la noi.
          Un copil vorbeşte despre o lecţie de acolo, cu o poză cu un tată care joacă şah cu fiul. Şi tabla e total greşită, spune copilul. De la pătrăţele care-s mai puţine, la pioni care-s mai mulţi decât normal şi o mutare care nu poate exista sau aşa ceva. Dar degeaba, io tăt nu mă pricep 😀

          Apreciat de 1 persoană

          Răspunde
  16. Vanea zice:
    15/09/2017 la 15:07

    Imi aduc aminte de mine micutii si cam cat de lenes eram cand era vorba de trezitul de dimineata, mersul la scoala(faceam naveta) si cat de fericit erau cand suna de pauza sa ne jucam cu totii. Frumoase vremuri si amintiri. Pace

    Apreciază

    Răspunde
  17. sweet & salty zice:
    16/09/2017 la 6:20

    Dar și profesorii arată cam la fel. Adică la început de an școlar versus la sfârșit. 😀

    Apreciază

    Răspunde
  18. kutukamus zice:
    21/09/2017 la 0:28

    Oh boy.. That does happen sometimes, I guess.. 🙂
    (PS: And that sure was one very persistent teacher) 🙂 🍸

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un comentariu