Când pisica e acasă…

00Nu vă lăsaţi seduşi! Când „fiara” se dezlănţuie…a1cb1ad1c1d2xxxşi totuşi…ySursă foto
La Carmen găsiţi alte „tăceri” de miercuri.

Acest articol a fost publicat în Miercurea fără cuvinte. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

42 de răspunsuri la Când pisica e acasă…

  1. Suzana zice:

    Cred ca intr-un astfel de decor m-ar cam lasa nervii! Oricuminstinctul de catarare
    este intact!
    Happy WW!

    Apreciază

    • Ştiuuu… am avut şansa să număr palpitaţiile pe fracţiunea de secundă cât a durat până pisica mea a parcurs drumul de pe canapea, în vârful bradului. A fost demult, mi-am revenit de atunci. 🙄

      Apreciază

  2. narcisa73 zice:

    În penultima poză mă întrebam ce nu e în regulă, cu greu am văzut pisica. S-a camuflat bine! :))

    Apreciază

  3. Ca să vezi ce diabolică poate fi o pisică, atunci când îi înscenează câinelui astfel de dezastre. 😉

    Apreciat de 1 persoană

  4. szqwer zice:

    Ce poze frumoase, insa la vederea unui astfel de dezastru, as sugruma pisica 🙂

    Apreciază

  5. Simona zice:

    Am avut și eu pisică și era tare jucăușă. Ceva de genul acesta găseam de mai multe ori pe zi :))

    Apreciază

  6. lucillette zice:

    Să-i lăsăm, sunt prea buni cu noi să-i criticăm aşa de aspru… Tot ce fac–fac pentru noi. Nu ai văzut, nu-si iau privirea din ochii nostri! Ei au mereu nevoie de confirmări…şi sunt mândri de tot ce fac !

    Apreciază

    • Lucillette, dar nu îi critică nimeni! Eu am pus pozele pentru că mi s-au părut haioase şi cu singuranţă şi celor care au trecut măcar o dată prin asta, li se par la fel. Chiar dacă, pe moment, nu e chiar cea mai mare bucurie să îţi găseşti bradul dărâmat. 😉

      Apreciază

      • lucillette zice:

        Da, stiu ca nu de critica era vorba.Am zis asa, la modul general, pentru chiar momentul cand ne fac nazbâtia.Atunci avem pornirea de ai critica! Pozele sunt chiar ceva ce m-a binedispus, stai linistită. Am revazut in ele in ce constă frumusetea de a avea un animaluţ in casă. Cum dupa ce iti trece groaza, vezi de fapt ca sunt adorabili.

        Apreciază

  7. Liviu zice:

    O zi bună să ai !
    Noi aşteptăm Crăciunul. Vino să vezi cum ne-am pregătit.

    Apreciază

  8. CARMEN zice:

    O vaaai! prima imagine este cea mai crunta! :)) Iar ultimea cea mai cool! ☺☺☺ excelenta selectie, multumim 🙂
    Happy WW! ☺

    Apreciază

  9. Luiza zice:

    :)) daaa, cunoastem, pisicutele izvor nesecat de nazbatii :))
    Din cauza pisicilor mele nu ma aventurez la ornamente pentru ca sunt atrase de ele ca de un magnet 🙂
    Happy WW!

    Apreciază

  10. psi zice:

    fiară zici? maya e un înger, jur. dacă-i dai beteala proprie și personală, ar fi în stare să doarmă cu ea sub brad până la paște.
    desigur, recunosc, maya e total opusă lui naomi. pe vremea ei nici nu despodobeam bradul, îl adunam pur și simplu cu fărașul, se înregistrau producții record la globuri… și cioburi. dar eu mă distram copios. și o iubeam. o mai iubesc încă…

    Apreciază

  11. papagigli zice:

    Sa stii ca mie chiar imi place talmes-balmesul pe care l-au produs patrupezii din imagine. Imi place pentru ca nu-i la mine acasa si nici nu va fi vreodata. 😉
    Parerea mea e ca daca animalul isi doreste casa, n-are decit sa-si faca. Sa vezi atunci ce grijuliu va fi cu Bradul de Craciun si maculatura din birou 😆

    Apreciază

    • În mare parte, sunt de acord. 😉 no, eu nu mai vreau pisici sau câini în casă dar am motivele mele. Nu am nimic cu ele, din contră. Dar mâță în brad am avut 😀 E tare faină senzația 😯

      Apreciază

  12. Batranul nostru motan nu era interesat de brad, insa se furisa pe pat cat nu eram acasa.

    Apreciază

  13. Drugwash zice:

    Iată încă un motiv – dacă mai era nevoie – ca să nu mă mai agit cu împopoţonelile de sărbători (nu că mi-aş permite, oricum). 🙂

    Problema e că Pacostea mea a început să mi se cocoaţe pe tot ce seamănă a suprafaţă orizontală, în locuri unde nici cu gîndu’ n-ai gîndi că ar putea încăpea. Iar într-o casă dezordonată ca a mea unde găseşti şurubele de juma’ de milimetru pe marginea bibliotecii, mascate bine de stratul de praf, asemenea incursiuni pot fi dezastruoase. Cred că am să-l surghiunesc afară pe hol înainte să-i pun pielea pe băţ. Bine că ai pus pozele astea ca să mă deştept în ceasu’ al doişpelea! 😀

    Apreciază

  14. Mie mi s-a făcut dor de cățelușii mei de acasă! 😦 doar că am noroc că-s cuminți și nu fac prostioare de genul, doar rod cablul de net dacă întârzii prea mult! :))) Foarte frumoase imaginile. Mereu mă surprinzi plăcut! 😀

    Apreciază

Lasă un comentariu