Aproape nouă…

… ani. Despre cifre şi despre ani e vorba. Anii bloguleţului. Luni sunt nouă ani de când am scris primele rânduri pe potecuţe. Dar eu de luni voi fi în vacanţă aşa că vă scriu de acum. Obişnuiam să-l las pe el să vorbească cu voi când plecam eu. Poate vă amintiţi de prima lui ieşire la rampă şi apoi şi de a doua. Acum a crescut, nu se mai alintă atât de mult, e mai timid, mai reţinut, nu mă mai trage de mânecă să-mi spună că vrea şi el să răspundă. Ce ţi-e şi cu copiii ăştia, se dau cu fundul de pământ că vor ceva şi pe urmă îi rogi tu să vrea şi te ignoră. 🙂

Mi-ar fi fost uşor să-l las pe el să vă scrie. Eu sunt cu gândul mai departe şi cu sufletul la fel, nu pot intra uşor în atmosfera jucăuşă pe care o aducea el. N-o mai lungesc. Nu ştiu dacă plec aşa cum am stabilit, să dea Dumnezeu să pot! Doamne ajută!
Dar iau pauza asta oricum.
Dragilor, ne auzim şi citim şi recitim curând. Să aveţi zile pline de frumos şi bucurii! Dacă plecaţi şi voi prin vacanţe, să vă fie cum vă doriţi! Şi ne povestim când ne întoarcem.
Vă pup!

Foto