Arhive etichetă: simtire
Poeţii nu ştiu muri
Poeţii nu mor niciodată, domnilor! Se retrag, rând pe rând, în spatele unei rime, la umbră, aproape de-nserat, şi stau aşa, o veşnicie, poate două, sau până când îşi învaţă cuvântul să tacă. Să tacă şi să-i inspire particulă cu … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat domnilor, nu mor, poetii, poezie, rima, simtire, vers
48 comentarii
Doar un monolog
Eu sunt… un gând. Da, ştiu. Ştiu şi eu că sună ciudat, înţeleg şi eu că nu e cel mai bun mod de a te prezenta. Cel puţin nu oricui şi nu oriunde. Gândul nu are formă. Şi nici culoare. … Continuă lectura
Din tot ce-i scris…
Tot ce am scris mi-a fost o clipă Şi leagăn dar şi adăpost Pentru simţirile ce-n pripă Îşi căutau prin mine rost Am pus ades între cuvinte Şi râs, şi lacrimă sau dor Printre aducerile-aminte Să-ajung la mine mai uşor
Suspendare-ntre secunde
Ceasornicul îşi plânge paşii grăbiţi prin vreme şi clipele-i par ţărmuri rămase fără val mai disecând emoţii, mai răsfoind poeme, ne înecăm simţirea ‘n a timpului pocal. Şi nu ne doare ora ce trece în neştire ci visul care piere, … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat a fi, asteptare, ceasornic, clipa, conjugam, dorinte, secunde, simtire, suspendare, timp, verb, vietii, vis
68 comentarii
Cumpărător făr’ de arginţi
Cumpăr cuvinte în alb, ne-ncepute, nescrise de mâini tremurânde, nespuse de buze arzânde. Cuvinte cuminţi, ecou de dorinţi, să-ascundă-n rostire întreaga simţire.
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat arginti, culori, cumpar, cumparator, cuvinte, gand, mâini, nerostite, nescrise, simtire
26 comentarii
În loc de salut…
Mă mai primiţi pe aici? Nu, nu am revenit din vacanţă, nu am vacanţă încă. Vreau să vă spun că am o jucărie nouă şi am intrat de pe ea să văd cum arată potecile. Sunt mari şanse să apară … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat lume, multime, noaptea, oameni, ploaia, rece, simtire, vantul
29 comentarii
