Arhive etichetă: sef
Jurnal de sclifosit
Azi… am găsit de dimineaţă un motiv extrem de bun de îmbărbătare şi de cules chef de muncă. Că afară – ploaia pic, pic, în casă – ceasul bârrr, bârrr (nu ştiu să redau melodia dar cam pe acolo e … Continuă lectura
Calm, Feri!
Luni, ora 6. Alarma telefonului începe să sune strident. Ca şi cum n-ar fi fost suficient că era luni, mai era şi ora 6. Dimineaţă. Sau ca şi cum n-ar fi fost suficient că era ora 6 dimineaţă, mai era … Continuă lectura
Şi ce chef de muncă-aş fi avut…
Despre zilele de 15 iunie din viaţa noastră de bravi elevi n-are rost să vorbesc, se ştie din start că alea erau definiţia fericirii absolute, alea erau zilele-n care iubeam şcoala mai mult decât oricând, îi declaram iubirea din toată … Continuă lectura
Când nu-i găseşti logicii logică…
Şeful meu nu e ofiţer acoperit. Taa-daaam. E la modă subiectul şi de asta o spun, nu că m-ar fi întrebat cineva şi nici că vreau să-i iau apărarea. Dar logic vorbind, dacă-ar fi fost, acum ar fi ştiut că, … Continuă lectura
Circulara mâine-i gata!
Că românul are simţul umorului dezvoltat, se ştie. Că face haz de necaz, iar se ştie. Că de multe ori se „eliberează” de surplusul de tensiune aruncând, printre dinţi sau cât îl ţin plămânii, una neaoşă, nu mai e nevoie … Continuă lectura
Nuuuu maaaai faaaac!
Mi-a zis mie mama să nu râd de oameni năcăjiţi şi ştiam că nu-i bine şi dacă nu zicea ea. Şi sufleţelul meu mi-e martor că nu fac asta de obicei şi nu mă lasă inima să nu empatizez cu … Continuă lectura
„N-am noroc, ce să fac?” Îl fac cu mâna mea.
Nu ştiu cum reacţionează alţii sau cum ar trebui să reacţioneze dar eu, când am în faţă un pahar umplut pe jumătate, aproape în toate cazurile spun că am un pahar pe jumătate plin. Da, văd partea plină chiar dacă … Continuă lectura