Arhive etichetă: rost
Din tot ce-i scris…
Tot ce am scris mi-a fost o clipă Şi leagăn dar şi adăpost Pentru simţirile ce-n pripă Îşi căutau prin mine rost Am pus ades între cuvinte Şi râs, şi lacrimă sau dor Printre aducerile-aminte Să-ajung la mine mai uşor
De mă voi uita…
Dacă-ar fi să uit că-am fost fulg de nea în astă lume tot cred c-au avut un rost zăpezile din ierni străbune N-am ştiut să îi dau clipei răgaz să-şi susure menirea şi nu m-a găsit acasă să-i binecuvântez venirea … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat adia, arginti, cantec, clipei, de nea, drum spre mine, flori de camp, fulg, huma, ierni, iertare, lume, ma voi uita, mangaiere, menirea, oameni de zapada, poarta, postalion, ragaz, rost, sopteste, tacere, toamna, vant, venire, zaperi
39 comentarii
