Arhive etichetă: neant
Se scutură frunza de viaţă…
Ai văzut? Frunzele încep să se scuture de viaţă timide şi tăcute, de parcă n-ar vrea să tulbure, de parcă n-ar vrea să existe martori la devenirea asta în… aproape nimic. În tăcere se produc cele mai spectaculoase transformări. Au … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat devenire, neant, oamenii, picura, se scutura frunza de viaţă
44 comentarii
Pe cine-ai vrea aproape?
Pe cine-ai vrea aproape să-ţi învelească visul prea brusc şi prea devreme pierdut între păcate când vântul sau neantul i-or înteţi suspinul cin’ să-i aline dorul, să-l legene pe pleoape? Şopteşte-mi, ştii prea bine că n-am să dau de veste … Continuă lectura
Publicat în Un fel de... Poezie
Etichetat amestecand, aproape, culori, irosim, ne pasa, neant, nuante, prag, secret, secunda, suspin, vis, zori
77 comentarii
Poteci de dor 