Arhive etichetă: elevi
Cum spunem când n-o putem spune?
Mă întorc în trecut şi mă opresc într-un moment cu un profesor pus pe şotii, inventând un joc, tăind bileţele, scriind cuvinte şi punând reguli: descrie cuvântul fără să rosteşti: nici nici nici nici şi sub nicio formă… nici.
Din alt timp…
Dragă . . . , zâmbesc gândidu-mă la felul în care vei reacţiona citind. La cât de bine ştiu că mă cunoşti, nici nu ar trebui să mai scriu asta, deja ştii ce voi spune, mai precis despre ce voi … Continuă lectura
Perfecţiunea imperfectului
Ieri, -unul tare îndepărtat, când azi nu era nici mâine, nici peste câteva zile, nici măcar un cândva ipotetic nu era pentru că nici nu exista pe graficul care-mi măsura timpul- când ştiam cine sunt -era simplu pe atunci, tot … Continuă lectura
Am fost cuminte dar am o scuză
Aşa cum cred că i se întâmplă oricui şi cum îmi place să cred că e normal, anumite amintiri sau, din contră, frustrări legate de lipsa lor, vin în funcţie de anotimpuri. Vara, de pildă, toate ştirile-bune sau rele, mai … Continuă lectura
Gând în alb şi roşu
Am avut învăţător. Şi asta aproape că mă durea în zile ca cea de mâine şi în 8 Martie. Era la clasa paralelă, o doamnă învăţătoare aşa cum credeam eu că trebuie să fie o învăţătoare. Frumoasă şi blândă, caldă … Continuă lectura
Septembrie, luni
M-am trezit de fapt, nu. Nu cred că dormisem în noaptea aia. În mine creşteau senzaţii necunoscute până atunci. Teama de lumea necunoscută, emoţia pură dată de primii paşi făcuţi într-un univers la care doar visasem, bucuria unui început care … Continuă lectura
Am fost şi eu un bobocel…
Am citit azi atât de multe postări despre prima zi de şcoală încât puţin a lipsit până să fug în curtea şcolii de lângă blocul meu. Mi-am amintit cu drag de prima mea zi de şcoală. Nu ştiu dacă am … Continuă lectura