Arhive etichetă: colindatori
Şapte, luate câte şapte
Taaa-daaaam, am primit o leapşă! Diana m-a strigat şi eu n-am zis nu, nu am zis nici da, am zis că văd. Şi am văzut. Că dacă mai stăteam să mă gândesc, ajungeam să scriu „păi azi e Crăciunul, ce … Continuă lectura
Un fel de… bilanţ altfel
Cum sunteţi? Mai puteţi? Mai răzbiţi? Mai aveţi sarmale? Ciucalată pentru potecuţă mai e? Mă gândeam eu că-mi păstraţi şi mie, vă mulţumesc! Până-mi fac de lucru cu ea, ca să fiu sigură că nu atentaţi la ce mi se … Continuă lectura
S-a întors pentru un gând…
Suflete, uite care-i treaba: e cazul să pun condiţii, să fac reguli pe care tu va trebui să le respecţi chiar dacă nu-ţi vor fi pe plac. Şi sigur nu-ţi vor plăcea, regulile nu sunt făcute să placă. Dar am … Continuă lectura
Vis horror cu o capră. Şi Moş Crăciun
Să vă raportez, deci : ieri, ca tot omul-animal social cu acte de provenienţă şi termen de valabilitate, plec liniştită de la muncă. Liniştită, deci. Puţin obosită, puţin ameţită, aeriană peste limita legală şi cu chef de plimbare dar şi … Continuă lectura
Vis alb…
Se-aud colindători departe în zare şi glasurile lor trezesc speranţe ascunse sub aripile unui dor. Pe crenguţe de brad, ard vise care aşteaptă să le crească aripi să poată zbura spre cer să aducă în palme stropi de certitudini…. Fulgi … Continuă lectura
Când Crăciunul era mai alb
24 Decembrie. Ştiam că bradul este împodobit de Moşu’ aşa că era nevoie de o „regie” ca să poată fi împlinită, cu succes, „misiunea”. Nu ştiu cum reuşea tata dar de fiecare dată bradul pe care îl aducea era imens. … Continuă lectura