No, lasă că mere şi aşa?

Scriu o postare „din viaţă”, fără vers, fără metafore, fără dor. Rar de tot scriu aşa, nu prea se pliază pe genul meu, dar undeva greşesc şi vreau să ştiu unde, poate mă ajutaţi voi, dacă ştiţi. Plasez o comandă, pe net. Am două opţiuni: curier şi poştă. „Graţie” programului care nu mă prea lasă să găsesc poşta deschisă decât dacă mă rog de şef să mă lase să evadez, aleg curier. „Graţie” unei politici a respectivei firme, nu am de ales decât firma cu care au ei contract. Cum nu am preferinţe, n-am făcut pasiuni legate de curieri, chiar nu mă deranjează deloc că nu pot alege. Finalizare comandă, x în colţul din dreapta sus, gata. Miercuri, la ora 10:38, primesc SMS: „Azi, 27.03.2019 in intervalul orar 11-19 veţi fi cautat pentru livrarea exped.000000. Detalii la 00000”. L-am scris exact aşa cum l-am primit, fără numărul ăla care oricum nu contează. Şi stau, că ce să fac? Şi mai stau şi iar stau şi aflu că e problemă cu reţeaua şi că e picat semnalul. Asta e, zic, dacă sună curierul se va prinde că-s de la ăia cu cabluri tăiate. La ora 17:05 primesc SMS: „Azi 27.03.2019, expedierea 00000 a fost avizată. Adresa sediului 00000, orar L-V 9-17, termen de păstrare 5 zile”. Ce? Continuă lectura

Reclame
Publicat în Din viaţă... | Etichetat , , , , , , , , , , , | 88 comentarii

Hrană pentru priviri tăcute

Continuă lectura

Publicat în Miercurea fără cuvinte | 60 comentarii

Poveşti fără final

Toate poveştile încep cu a fost odată
-mai puţin cele de iubire care
au prostul obicei de a se plasa concret în timp,
fie că a fost ieri, acum un an sau acum o viaţă-
şi toate bârfele încep cu ai auzit de?,
mai ales cele despre iubire care le oferă
celor însetaţi porţii generoase de nelinişte
-mai puţin celor implicaţi care au prostul obicei
de a-şi trăi povestea fără să le pese-.
Continuă lectura

Publicat în Suflet pe poteci | Etichetat , , , , , , , , | 57 comentarii

Rând cu rând…

Dintre rânduri îţi pare că strig,
Printre rânduri ascund înţelesuri,
Şi tu crezi că-n metafore mint
Şi eu ştiu că se plânge în versuri

Printre rânduri găseşti întrebări,
Între rânduri eu picur răspunsuri,
Tu le vezi ca pe simple-evadări
Eu le simt prizoniere în visuri
Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , | 56 comentarii

Popas printre tăceri

Continuă lectura

Publicat în Miercurea fără cuvinte | 93 comentarii

Filă fără anotimp

Azi… dacă e să luăm la rând toate aspectele, ar dura prea mult. Să vorbim despre simbolistica acestei zile, despre oameni importanţi născuţi în ziua asta, despre faptul că e ziua internaţională a… ceva, despre faptul că e ziua cu numărul 76 din acest an şi tot aşa? Nu. E luni. Pentru unii, o banală zi de luni. Pentru alţii acea zi de luni. Pentru mine e… luni. Şi prin faptul că e ar trebui să însemne totul pentru cei mai mulţi dintre noi. Dar ne mai luăm cu viaţa şi nu ne mai gândim la asta.

Afară… cred că e primăvară. Bănuiesc. În zori aşa era şi nu cred că s-a răzgândit. Continuă lectura

Publicat în Suflet pe poteci | Etichetat , , , , , , , , | 60 comentarii

Voi cum scăpaţi când sunteţi fără scăpare?

Vă întreb aşa, de curiozitate, pentru o amică, că eu am zis că nu mai fac niciodată asta. Dar e bine totuşi de ştiut, pentru situaţii de urgenţă, cele în care nu te salvează dacă spargi geamul şi iei ciocănelul. Ştiţi şi voi că sunt situaţii în care trebuie să iei atitudine, n-ai de ales. Situaţii în care limita suportabilităţii e trecută şi nu ai decât trei variante: faci implozie (şi normal că nu ai chef de asta), spui verde-n faţă (dacă eşti ca mine, veci de veci nu vei putea asta) sau apelezi la trucuri. Unele din care ieşi basma curată. Nici nu jigneşti omul, şi te salvezi şi pe tine de la dezastrul emoţional. Sigur, sigur, nu pledez pentru minciună. Nu la modul general. Dar apar nişte situaţii în care strigă disperarea-n tine şi atunci… chiar, atunci ce faci? Asta vreau să aflu de la voi. Continuă lectura

Publicat în Din viaţă... | Etichetat , , , , , , , | 101 comentarii

Distracţii… domestice

Continuă lectura

Publicat în Miercurea fără cuvinte | 61 comentarii

Ce-ar fi fost să fie…

Ştii…,
era să fie primăvară!
S-au înseninat priviri,
s-au dezmorţit simţiri
şi dintr-o dată,
oamenii au reînceput să zâmbească.
Mergeau aşa, prin dimineţi,
cu eşarfe la gât şi cu surâs pe buze,
cu flori în mâini şi cu vise-n braţe
şi parcă n-a fost nicicând mai frumos.
S-a adăpostit apoi seninul,
a auzit de departe urlet de lupi flămânzi
şi sunet metalic de inimi zdrobite
în goana nebună a timpului
care nu mai are timp nici măcar de o privire înapoi
şi nu mai lasă timp nici măcar pentru un suspin
ivit între două respiraţii,
la răscruce de amintire
Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , | 52 comentarii

Astăzi e despre ele

Să mergi demn prin lume, aşa-a zis bunica,
să nu-ţi fie frică nicicând de nimica,
fii bună şi dreaptă cu cei ce sunt drepţi,
răsplată la bine să nu stai s-aştepţi

Iubeşte frumosul, aşa mi-a zis mama,
din tot ce-a trecut şi din ce va urma,
din flori şi din cântec, din cărţi de poveşti,
din oameni, din stele, din tot ce-ntâlneşti

Să nu-ţi pierzi credinţa, îmi zice bunica,
te-ajută în viaţă, te rog, nu uita,
şi când, dragu’ bunii, ţi-e bine sau greu,
înalţă şi-o rugă-nspre Dumnezeu
Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , , , | 69 comentarii