„Ca toate fântânile vieţii…”

Continuă lectura

Publicat în Miercurea fără cuvinte | 40 comentarii

Banalităţi

Prin lucruri mărunte
sădeşti amănunte
să vindece clipa
în care aripa
s-a frânt

Stingher pe pământ
aştepţi un cuvânt
-o mână întinsă-
evadare promisă
în zbor Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , | 36 comentarii

Cronică din stradă. Cu mâncare

Am preluat legătura şi raportez: primul lucru care te izbeşte de cum păşeşti pe porţile improvizate ale festivalului cu nume împrumutat de la vecinii noştri americani e fumul. E fum cu pretenţii, nu orice fel de fum. Miroase mioritic dar e din esenţă tare (tare scumpă). Şi ca orice parfum scump, şi ăsta se lipeşte de haine, de păr, de piele şi nu mai iese de acolo. Te gândeşti că ai putea profita de asta şi ai putea sta mai mult în mijlocul lui, să se impregneze suficient de mult ca să laşi în urma ta iz de gospodină desăvârşită, să le faci invidioase pe vecinele care cred că în loc să faci 23 de feluri de mâncare ca să bifezi cum se cuvine sărbătoarea, tu pierzi vremea prin oraş. Miroase a grătar amestecat cu foie gras stropit cu reducţie de slănină prăjită şi asezonat cu fructe de mare pe pat de tescovină dar tu asociezi mirosul cu ceva ce nu-ţi aminteşti exact. Îţi stă cuvântul pe limbă dar nu-l poţi spune. Poate mai târziu. Continuă lectura

Publicat în Din viaţă... | Etichetat , , , , , , , , , , | 64 comentarii

Oraşul cu un singur vis

Oraşul ăsta pare că s-a scuturat de toate visele. Cu mişcări scurte şi rapide, aşa cum se mai scutură pe la geamuri firimiturile de pâine de pe feţele de masă care-au fost martore la cinele tăcute ale vecinilor de deasupra. Fără să-i pese cuiva că undeva, la un etaj mai jos, cineva fumează cu coatele sprijinite pe pervaz, scuturând scrumul afară, tot la întâmplare şi tot fără să-i pese că altcineva trece pe trotuar călcând în picioare resturi de început de seară. S-a eliberat de toate şi, ca să fie sigur că nu s-a agăţat niciunul de hainele ponosite, a dat de câteva ori cu degetele pe umeri, cum mai fac domnii înainte de o întâlnire importantă, ştergând scame imaginare de pe costumele negre. Continuă lectura

Publicat în Suflet pe poteci | Etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 37 comentarii

Iluzii picurate-n pixeli

Continuă lectura

Publicat în Miercurea fără cuvinte | 41 comentarii

Momente sensibile pe ritmuri nebune

Copiii din ziua de azi sunt atât de şi de şi de, că mă tot mir de unde au atât de multă aia şi aia şi aia. Nici eu nu ştiu exact ce-am vrut să spun dar vă explic imediat. M-am hotărât să fac sport. Şi asta pentru că aveam impresia că nu-i sănătos să stau 8 ore pe scaun în poziţii deloc recomandate de specialişti adică deşirată într-o parte, cu un cot pe spătar şi altul pe birou sau pe mouse sau cu bărbia sprijinită-n pumn şi cu picioarele înnodate pe sub scaun, pe sub birou. Mi-am zis eu aşa, în sinea mea, că parcă ar merita coloana mea nişte respect acordat cu linguriţa, de două ori pe săptămână, la o sală de sport, oricare-ar fi. Un an mai târziu, că-s perseverentă, eram la fel de hotărâtă. Era şi greu de ales că oraşul ăsta se putea mulţumi cu o sală în care se practică un sport, la bucată, nu ţşpe săli cu ţşpe sporturi cele mai multe cu nume suspecte de parcă-ar fi de competenţa serviciilor secrete. Cum spuneam, eram hotărâtă şi consumam calorii gândind unde voi arde calorii când… cândva. Şi-ntr-o zi cu ploaie multă, sună telefonul, o prietenă: ştii ce m-am gândit? Că m-am îngrăşat. Merg la sală, vii? Hai. Mâine? Mâine. Păi, nu? Ce mai tot gândim atât. Continuă lectura

Publicat în Din viaţă... | Etichetat , , , , , , , , , , , , , , | 65 comentarii

Ca o rugă…

Nu-mi lua fărâma de lumină
Care îmi scaldă câte-un gând
Ce, prea împovărat de vină,
Se rătăceşte de cuvânt
Când se mai adânceşte-n seară
Ca să colinde-n amintiri,
Cu aripile-i ca de ceară
Zbor picurând printre simţiri

Mai lasă-mi stropul de visare
Ce mă-nsoţeşte-ntre tăceri
Înfrigurat de-ţi iese-n cale,
Nu îl strivi cu îndoieli Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , , , , , , | 53 comentarii

Camuflaj fără cuvinte

Continuă lectura

Publicat în Miercurea fără cuvinte | 74 comentarii

„Bibelourile tot sunt jucării şi ele”

Mi-am amintit de replica asta din reclama TV într-una din zilele trecute când am fost, pentru câteva ore, dădacă pentru fetiţa de cinci ani a unei prietene. Primul lucru pe care l-a făcut după o inspecţie rapidă a casei a fost să inventarieze toate pluşurile pe care le am împrăştiate pe… peste tot. Şi nu-s chiar puţine că şi io-s copil şi am nevoie de jucării. 😀 Glumesc doar pe jumătate. Pluşurile alea sunt adunate-n timp şi păstrate ani de-a rândul, fiecare reprezentând un ceva care nu m-a lăsat nici să mă descotorosesc de ele, nici să le ascund prin dulapuri. Unul dintre ele, de pildă, este primit chiar de la mama fetiţei pe vremea când eram amândouă adolescente şi păstrat cu sfinţenie de atunci. Am voie să iau ursuleţul ăla? Da. Mă laşi să iau şi iepuraşul ăsta? Sigur că te las. Da’ pot să iau şi căţeluşul? Poţi. Pot lua şi broscuţa aia de acolo? Poţi lua tot ce vrei tu. Continuă lectura

Publicat în Suflet pe poteci | Etichetat , , , , , , , , , , , , , | 75 comentarii

În alb-negru

Miroase fin a început de vară
Făcând culcuş între cireşe-amare
Dar nouă a-nceput să ni se pară
Că n-a durut nicicând atât de tare

Să asistăm ca la un fapt banal
La tragedia florilor de tei
Ce, scuturându-se de viaţă teatral,
Adulmecă sfârşitul sub paşi grei

Şi credem c-avem dreptul fiecare
Să comentăm strident şi-nflăcărat
Spunând că e o simplă întâmplare
De care mâine toţi vom fi uitat Continuă lectura

Publicat în Un fel de... Poezie | Etichetat , , , , , , , , , , , , , , , | 32 comentarii