Un fel de sondaj scurt şi rapid

Am stat mult pe gânduri înainte de a începe să scriu o postare în care voiam să vă povestesc despre cum m-am îndrăgostit eu ieri, să vă şi arăt, să vă mai spun despre alte chestii şi chestioare. Am ezitat dintr-un singur motiv. Şi apoi, întrebându-mă de ce şi cum mi-a venit ezitarea asta, a apărut ideea acestei postări. Şi aş vrea să vă întreb cum vedeţi voi treaba asta.
Să presupunem că sunteţi într-o stare din aia faină, veselă, cu chef de râs. Şi povestiţi o chestie amuzantă despre cum aţi făcut cartofi prăjiţi şi aţi pornit Netflix şi scrum şi fum şi tigaie aruncată şi vă loveşte un „ştii că-s cancerigeni cartofii prăjiţi, nu?” sau povestiţi despre cum aţi fost în Mall, după sandale, v-aţi uitat telefonul undeva pe tejghea şi aventură şi bine că s-a terminat cu bine şi cineva vă atenţionează că e o prostie să cumperi din mall, că e mai scump decât la un magazin din afara zonei cu mallul.
Are legătură cu subiectul? Are. Oare? Să zicem că da. Dar ăsta e subiectul principal? Adică nu ştiu, dacă ar fi o dezbatere despre cartofii ăia sau despre cât de hoţi sau nu sunt ăia din mall, ar fi mai mult decât apreciat şi util sfatul ăla. Dar aşa, nu e un fel de „sufletul petrecerii„?
Sigur, sigur, ştiu, ne asumăm din moment ce scriem la vedere, altfel am scrie pe un caiet sau am avea blogul privat sau am vorbi în şoaptă sau bla bla bla. Şi da, sigur, libertatea asta de expresie e un bibelou de porţelan, cum era iubirea cândva, obiect cu existenţa ştiţi voi, şi trebuie mângâiată pe creştet orice tentativă de părere. Sunt de acord. Eu nu vă întreb dacă sunt sau nu ok reacţiile alea. Vă întreb doar cum le percepeţi voi?

De respectat sunt respectate, evident. Şi pot da naştere unor dezbateri, nu zic nu. Dar cum se percep ele când toată lumea râde şi te trezeşti pus la colţ fără să înţelegi de ce?
Să ştiu dacă vă povestesc sau nu că ieri m-am îndrăgostit de marmosita nu ştiu cum. Şi că, dacă nu venea un copil care nu vedea bine de mine, şi azi aş fi fost acolo, să mă prăpădesc de râs de ce faţă aveau. Nu, nu de faptul că am râs de ele îmi era frică, ci de faptul că dacă aş fi povestit…

Deci? Cum vedeţi voi treaba asta? Nu că m-am îndrăgostit eu, despre asta nu mă interesează ce credeţi 😛 😀

Acest articol a fost publicat în Din viaţă.... Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

50 de răspunsuri la Un fel de sondaj scurt şi rapid

  1. ©Cri zice:

    Și eu le percep un fel de „sufletul petrecerii”, Potecuță, deși caut să le găsesc și scuze… că poate vrea omul nostru să facă un bine și-i convins că-i foarte important să nu rateze nicio ocazie. 😀 Sau – pur și simplu – și-a adus aminte fix atunci cât de nocivi sunt cartofii ăia prăjiți și ce mari prețurile alea, iar apoi și-a zis că-i musai să-și împărtășească „gândul cel bun”, din perspectiva lui. 😀 Am căutat marmosita pe google și… ce drăguțe sunt! Acum, nu-mi vine în minte niciun alt subiect fără nicio legătură, dar cumva și cu, așa că poți povesti liniștită… 😉
    Te pup, cu drag!! ❤

    Apreciat de 3 persoane

  2. Ecoarta zice:

    Și eu am fost la zoo…ieri! Mi-a plăcut, dar nu (încă!) m-am îndrăgostit de nimic 🫣🤫🦍🦅🦦🦔🦨🐘…poate data viitoare!
    O, îmi plac cartofii prăjiți! Auzi, ai mâncat vreodată prăjiți în untură de rață!?

    Apreciază

  3. Issabela zice:

    Eu sînt aia cu inumanitatea grădinilor zoo 😀😀 dar evident că nu într-un asemenea context aș fi spus-o 🙂 și nici nu strig ca o activistă. Cît despre cartofii prăjiți… mă rog, mai puțin, dar, dacă se ia cineva de aripioarele picante kfc… Nu-mi strică momentul lor, dar am grijă să nu se întîmple să încerce și a doua oară 😀😀

    Apreciat de 1 persoană

    • Nuuuuu, normal că nu ai fi spus-o în astfel de context!! Clar! Ne știm deja deci nu!
      Auzi? Eu am găsit aripioare picante la pungi de 1 kg. Unele sunt de la Edenia, altele la pungi transparente, nu știu ce firmă. Nu-s chiar ca alea de la Kfc dar sunt foarte aproape. Recomand, eu sunt fan. Că e departe Kfc de mine și e mai la îndemână cu astea. Dacă vezi pe undeva, încearcă și dă-le peste nas ălora care comentează 😀

      Apreciat de 3 persoane

      • Issabela zice:

        Le știu…! Cred, de fapt. Știu o pungă mare și cam transparentă de aripioare super, care-i la același preț cu sfrijitele alea ambalate în cartoane supercolorate. N-am reținut firma, dar… who cares 😀

        Apreciat de 1 persoană

  4. tink3rbe11 zice:

    Tăietorilor de aripi le-aș tăia limba!
    Cum să pui pumnul în gură unui om pljn de entuziast?!!@
    Nooo,așa ceva nu suport.
    N-ai decât să-ți înghiți prejudecățile despre orice ,dar mie să-mi dai pace să mă bucur de momentul meu tâmp!
    Rari sunt cei cu har de sufletul petrecerii.
    Cât despre îndrăgosteală …cred că e pasager!

    Apreciat de 1 persoană

  5. anasylvi zice:

    Nu stiam nici eu cum arata, dar e drept, tare sunt dragute. Nu sunt o mare fana a gradinilor zoologice, dar nu m-as baga in seama aiurea sa dau in omul care povesteste. Mie nici circul nu imi place, dar e strict parerea mea. Ala de la petrecere e bun de dat afara in suturi. Si sa i se arunce si pantofii de sus, de la etaj.

    Apreciat de 1 persoană

    • Ana, sigur că oricând aș zice că vreau să văd animalele alea libere sau hai, în parcurile alea imense și protejate. Da! Dar zic asta la o discuție despre asta, nu când cineva zice că s-a plimbat și a găsit acolo ceva drăgălaș. Cum spui tu, nu dăm așa în orice subiect, ajungând la… castraveți orice-ar fi 😂
      Animale parcă nu mai sunt la circ. Eu aș vrea și plase de siguranță la acrobați și nu pricep de ce nu sunt. Sau sunt? Na, nu știu. Dar aș vrea să fie, e normal să fie.

      Apreciat de 2 persoane

      • anasylvi zice:

        Nu neaparat din motive de etica nu-mi place circul, pur si simplu nu imi place. Nu m-a incantat nici cand eram copil si nici acum nu ma atrage. Asa am inteles, ca nu se mai fac spectacole cu animale salbatice (cu caini sau pisici parca se poate? Nu stiu sigur).

        Apreciat de 1 persoană

        • Hmm, uite că nici eu nu ştiu, m-ai pus pe gânduri. Deci, să o iau logic: pe la Românii au talent şi surorile din alte ţări ale emisiunii, inclusv Amerca’s got talent, vin oameni cu câini şi pisici şi papagali dresaţi. Deci nu dresura e considerată tortură, altfel nu cred că nu s-ar delimita emisiunea de ele, că se cam delimitează de scandaluri.
          Câinii şi pisicile nu-s chinuie nici de spaţiu, că aşa s-ar interzice lesele cu care se plimbă unii. Sau garsonierele în care-s crescuţi alţii.
          Sigur, animalele mari şi sălbatice sunt torturate în cuştile alea în care unele nu pot sta nici în picioare.
          Dar uite că de astea mici nu ştiu. Dau un google, să mă informez 😀

          Apreciat de 2 persoane

  6. ma duc eu acusi sa vad ce sunt mamasitele, marmositele, por favor, astea ce-or mai fi…😂, dar ma bate un gand si sunt nervoasa de la snacksurile astea cu paprika, ce-or mai fi, pe care nu stiu de ce le rontai, ca-mi ard gura de iuti ce sunt.
    ceapa verde? ooooo, Potecuta, vreau ceapa verde de aia de acasa, nu de plastic cum este aici…
    stai sa-ti mai spun ceva!!!
    sunt eu, oare, singura, dar singura care am inteles ca uneori vrei sa scrii despre o chestie haioasa, ca te-ai tavalit de ras, ca a fost fain tare, dar nu toata lumea percepe situatia aia haioasa pe care o descrii tu? nu de alta, dar mie mi se intampla de multe ori.
    ok, sunt confuza. mai citesc o data!
    ceapa verde, cartofi prajiti, oh my god, nu mai vorbesc cu tine, pa!
    😂
    🤗

    Apreciat de 1 persoană

    • Stai! Iar nu vorbeşti cu mine? Da di ce cu mine? Tu ai văzut cine-a început? 🙄 😀 😀 Hai să ti pup!
      Vai, roabe întregi de cipsuri din alea am mâncat. M-am lăsat pentru că nu am mai găsit să pişte tare-tare, cum îmi place mie. Şi am pierdut şirul, nu mai ştiu acum care-s alea.
      Ai înţeles bine, dar nu asta am vrut neaparat să zic. Deci tu ai înţeles perfect, că asta am scris, eu sunt tra-la-la şi nu am ştiut să explic exact. Nu e vorba numai de perceput acea situaţie.
      Deci: uneori se întâmplă ca şi o chestie foarte amuzantă să conţină ceva care-ar putea deveni discuţie foarte serioasă. Sau din ceva foarte amuzant, să se extragă doar o părticică ce ar putea fi dusă undeva departe, într-o zonă foarte gri.
      Şi ieri nu aveam stare de asta. Că sunt momente în care nu am stare şi nu am chef, şi sper că mă înţelegi. Că poate mai am şi eu nervii mei sau ploile mele dincoace de blog şi aici vin să-mi încarc bateriile şi scriu o chestie amuzantă, de ieri, şi chiar nu am nevoie de ceva cu nervi sau tragedii sau chestii din zona asta.
      Nu spun că aş avea pretenţia să primesc la comentarii numai ce vreau eu să aud, Doamne fereşte! Dar pisici, dacă scriu despre cum am căzut din vişin, zău, nu vreau să discut despre încălzirea globală şi cum mor copii de foame prin Africa. Că dacă ăla era subiectul, eram în extaz la un astfel de comentariu. Dar altfel… mi se pare că nu e fair. Înţelegi ce zic?
      Şi exemplu concret, ieri am vrut să povestesc despre excursia mea la Zoo, despre cum stăteam la geam şi urmăream plină de entuziasm marmositele astea bestiale şi nu m-aş fi dus de acolo, dar erau doi copii lângă mine, stânga-dreapta, un domn cu un copil în braţe lângă şi un copil în spatele meu care se chinuia să-şi bage capul pe lângă mine, să vadă şi el. Şi l-am lăsat, că ce era să fac, dar am suferit crunt că a trebuit să-l las. Şi am zis că ar trebui interzişi copiii la zoo, că ce-s eu de vină că nu văd ei, dar pe urmă am zis că la cât de mică sunt, m-ar interzice şi pe mine, şi am râs.
      Şi piticul entuziasmat îmi striga scrie, scrieeee despre ele, scrie despre asta, şi piticul ciufut îmi zicea: treaba ta, scrie, dacă vrei. Dar vezi tu cum vei citi că sunt groaznice grădinile zoo, că-s chinuite animalele, că of şi vai. Şi să vezi cum ţi se duce dracului starea asta euforică şi râsul şi toate.
      Şi n-am mai scris.
      Nu că nu ar fi aşa. Nu că nu accept şi nu respect păreri, nu că la o discuţie despre zoo şi despre animale închise n-aş tinde să dau dreptate celor care spun asta.
      Dar sunt momente când dacă scriu ceva de râs, mă afectează mult o reacţie care duce totul în zona aia plină de ceaţă şi frig şi brrr. Şi cum sunt empatică de felul meu, tocmai reacţiile alea mă trag în jos şi mă trezesc că-s cu fundu-n sus din nimic deşi eu eram foarte veselă înainte.
      Şi din egoism crunt, prefer să mă menajez şi să tac. Că evident, omul care-ar scrie asta nu are nicio vină că atât a ales să înţeleagă din ce-am scris eu sau că nu are puterea de a râde cu mine. Şi tot evident, eu nu pot spune că e deplasată o reacţie.
      Na, despre asta e.
      Deci? Vorbeşti cu mine, binie? 😀

      Apreciat de 2 persoane

      • 😂
        vorbesc, copil drag si obraznic ce-mi esti, da’ am di pregatit lunch-u’, dinner-u’, whatever-u’, si niciun chef n-am, ca niminia nu m-ajuta si mai am si sase nopti una dupa alta di munca.
        yeeee, perfect am inteles! stiam eu! 🤭😜
        tătâ îmi ești dragî, fatâ hăi!
        incalzirea globala? nuuuuuu, las-o asa, olecuțîcâ di 23 de gradi o ajuns șî pi la mini. îi tari bini șî frumos.
        ti pup, fatâ hăi, cu pisici si cu pitici cu tot!
        ♥️🤗♥️

        Apreciat de 1 persoană

        • Of! Nu mere cu ceva rapid, nu? Mă gândeam eu. Păi spor la bucătărit să ai! Aş veni să te ajut, dar până ajung io, trec şi alea 6 nopţi 😀
          Ti iubesc! Dar ştii asta!
          Să-ţi fie tura uşoară, să ai spor mult! Puuup!

          Apreciat de 1 persoană

  7. Diana zice:

    Maimutelele acelea sunt numa’ bune sa ne indragostim de ele! Si nu doar maimutelele! Am zâmbit larg cand le-am vazut mutrisoarele (am cautat pe net, ‘ca nu stiam despre ce zici). Am facut ochii mari si am râs cu voce tare cand am citit ca atunci cand esti „plin de veselie”, povestind cum ai facut scrum cartofii vine cineva si zice ca nu-i sanatos cu prajeli… La naiba! Cred ca m-as ineca de râs sa aud un sfat de gen in astfel de momente! N-am cum sa nu râd! Omu’ mi-ar parea picat din Luna; n-as fi sigura daca-i serios sau spune bancuri asa cum se spun bancurile: cu seriozitate. 😂

    Saptamana cu multa veselie iti doresc, Potecuta! ❤

    Apreciat de 3 persoane

    • Da, Diana, şi eu aş râde, cred. Dar după ce râzi de 10 ori, parcă a 11-a oară te mai şi scoate din papucii de puf o reacţie ca asta. Adică ok, înţeleg, ai o părere despre cartofii ăia, tu eşti numai cu legume crude sau cel mult la abur, o dată e sfat, a doua oară e sfat, a treia oară e părere, a 4-a e stil de viaţă, dar mai gata. Că eu tooot respect păreri, dar a mea când e respectată şi acceptată? Că eu nu zic nimănui că e nasol cum gândeşte sau tăieşte şi una e o părere diferită, alta să-i bagi altuia pe gât părerea ta.
      Şi asta cu datul cu barda când toată lumea glumeşte iar mă scoate din calmul meu. Că iar râd de câteva ori de contrasul nucii strivite de perete, dar ajung să mă şi satur de râs, vorba aia 😀
      Îţi mulţumesc mult! Săptămână plină de bucurie îţi doresc!

      Apreciat de 2 persoane

  8. Nu am mai fost la Zoo de câteva decenii, așa că tânjesc în tăcere de câte ori văd vizitatorii fericiți la TV și animalele drăguțe. Acum, ar trebui să fiu invidios și pe tine, dar nu e etic, așa că mă bucur pentru bucuria ta. Mai ales că ți-a plăcut mult marmosita, pe care eu n-am avut ocazia s-o văd în realitate.

    Apreciat de 1 persoană

  9. Iosif zice:

    Întotdeauna dupa orice eveniment ramâne amintirea, sau uitarea, ori poate…Doru, relurarea… 🙂
    O saptamâna sublima, cu multa bucurie, pace si Lumina, draga Potecuta !

    Apreciază

  10. April zice:

    Marmositele sunt maimute? N-am auzit de specia asta pana acum. Surorile mele m-au poreclit „maimuta” cand eram mica, deci sunt si eu un fel de „sufletul pretecerii” ca si ele 😂 Unde le-ai vazut, la Zoo in Sibiu? Ca sa ma duc si eu sa-mi cunosc suratele, sa vedem cine se prosteste mai tare 🤪

    Apreciat de 1 persoană

    • Eu sunt fan maimuţe, sunt în stare să stau o zi întreagă să mă holbez la ele la tv sau pe unde le văd. Astea-s un fel de, sunt mai cu moţ decât restul.
      Da, pe astea mici în „pavilion” le-am văzut. Sunt şi afară, dar din altă specie. 😀

      Apreciat de 2 persoane

  11. imaginarycoffee zice:

    Cred că am întâlnit și eu genul ăsta de tăietori de elan! Ba, câteodată, cer și amănunte total pe dinafară. Mă poți trece la categoria amarnicilor pățiți! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  12. MNiko zice:

    Sincer, pe mine mă enervează rău astfel de ”comentaci”, dar din pacate nu prea reacționez în fața lor și îmi inghit singura amarul. Ma enerveaza si mai tare cei care nici nu ma lasa sa termin povestea si se reped cu concluziile. Mai nou am inceput sa le spun ceva de genul : da, continua tu, ca ai fost acolo si stii mai bine” si nici nu mai povestesc sfarsitul oricat m-ar ruga.

    Nu stiam ce sunt marmositele, am cautat pe google si am descoperit ca am vazut pe la zoo, nu stiu care ca am fost la mai multe. Sunt tare dragalase si stau acum si ma intreb, de ce daca sunt atat de dragalase, in desenele animate ele iau rolul personajului negativ?

    Apreciat de 1 persoană

    • Aşa fac astea mici în desene? Nu-mi amintesc acum să fi văzut desene cu ele. Deci zici că-s rele? Hm. Oare pentru că-s aşa simpatice, profită de drăgălăşenia lor şi devin obraznice? Ştiu că suratele lor fură chestii de la oameni 😀
      Deci şi tu faci la fel cu oameni în genul ăsta. Păi da, înghiţim, dar cât şi până când? Mai şi răbufnim câteodată… 🙂
      Îţi mulţumesc!

      Apreciază

  13. Alex zice:

    Ziua bună, dragă Potecuță! Și zi așa, te-ai îndrăgostit de marmosite. Nu știu de ce, am crezut că sunt niscai marmote, dar m-am dumirit repede, când am căutat pe Google. Simpatice foc, că doar de-aia sunt maimuțe pe lume, ca să ne înveselească cu fețe lor caraghioase. Bine, dacă ar putea vorbi, cred că ce-ar mai râde și ele de oameni! 😀
    Cu întâmplarea povestită… nicio mirare. Uneori ne și mirăm dacă la o petrecere sau întâlnire nu apare și unul de-ăsta, care are mereu ceva de comentat sau „precizat”. Și o face cu convingerea că i-a „luminat” pe ceilalți, care nu știau nimic despre marile sale „adevăruri existențiale”! Și mai sunt unii care simt nevoia să pluseze în dreptul lor la tot ceea ce spun ceilalți. Dacă zici că ai mâncat un cartof fiert, el musai trebuie să spună: „aaaa, dar eu mănânc în fiecare zi cartofi fierți! Și nu unul ci chiar o ladă!” 😀 Nu poți să zici nicio banalitate, că imediat completează că el face la fel, dar mult mai mult și mai bine! M-am amuzat la o astfel de întâlnire când, știind năravul unei persoane aflate acolo, am spus o tâmpenie de genul…. „am călcat din greșeală într-un rahat, pe trotuar”! Imediat a preluat ideea și a plusat, fără să-și dea seama de ridicolul întâmplării, spre amuzamentul tuturor. Și-a dat seama că nu i-a ieșit lauda scontată și nu a mai deschis gura. Recunosc că am avut o mare sfatisfacție. Da, sunt răutăcios, nu? 🙂
    Numai bine, dragă Potecuță și o zi minunată!

    Apreciază

    • Hahahahaha, ştiiiiu, ştiu perfect ce zici! Ăştia au făcut de fapt rahatul în care călcăm noi, Alex! 😀 😀 😀
      Că sună rău dacă la replica ta ei spun că au călcat în doi deodată. Şi atunci, cu ce-ar putea plusa? Spun că ei sunt autorii.
      Da, ce să mai zic, ai spus perfect ce-ai spus. Ce ne-am face fără ei, zău? Rămânem aşa, neluminaţi? Sau neiluminaţi, că mno, aia e… 😀
      Mulţumesc, Alex, m-am distrat tare!
      Zi frumoasă!

      Apreciat de 1 persoană

  14. Ileana zice:

    Nu am mai fost de multă vreme la Zoo, însă de câte ori mergem cu nepoțelul mă întreba de ce trebuie să fie închise și mă ruga să le dau drumul. I-am explicat, așa cum am putut, dar sincer și mie îmi era milă de ele. Iubesc maimuțele, iubesc toate animăluțele!!! Am cunoștințe ce au maimuțică acasă, nu mi se pare corect să ți maimuța în casă când locul ei este în libertatea ei! La circ îmi este milă de ele! În rest te felicit cu drag va ți-a plăcut marmosita, mă bucur pentru tine! Și, da m-aș mai duce să văd animăluțe, îmi sunt tare dragi!
    Vise frumoase pupicii 😘🤗

    Apreciază

    • Uaaaaai, ce aș vrea să am și eu cunoscuți cu maimuțici. Sunt topită după ele!!!
      Da, Ileana, așa e. Dar nu pot spune că nu mi-s dragi când le văd, chiar și acolo. Că în mediul lor natural… slabe șanse să ajung.
      Zi frumoasă îți doresc!

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s