Televizorul nu te face prost, te lasă aşa cum eşti

Eu nu am vrut să scriu despre asta. Cel puţin nu azi. Şi nici mâine şi nici în altă zi din viitorul apropiat. Nu că nu m-ar scoate din calmul indispensabil oricărui ardelean care se respectă, dar nu îmi stătea pe limbă. M-a provocat însă Anasylvi şi gata, scriu. De fapt, ea n-are nicio vină, ea doar a adus în discuţie un subiect care îmi dezleagă, precum vinul, limba şi mâinile, că gesticulez mult când vorbesc: cum ne tâmpeşte televizorul. Foarte simplu: nu ne. Şi mai simplu, dacă suntem deja tâmpiţi, aşa ne lasă. Dacă nu suntem, nu ne poate face.
Fac o paranteză: vă amintiţi, când eram mai mici, hai, şi mai mici de atât, aşa, cam atât, acum e bine,  şi ne uitam la câte un film, cum şi cât erau ele pe când eram noi mici, şi se pupau ăia prin film, ce făceam? Ori ne puneam plapuma pe cap, ori unuia dintre părinţi i se făcea brusc sete şi eram expediaţi la bucătărie. Vai, dar ce se putea întâmpla dacă vedeam că se pupă? Rămâneam marcaţi pe viaţă? Ne pupam pe urmă şi noi cu cine se nimerea? Da, poate că da. Sau poate că nu. Gata paranteza.
Vă rog foarte mult, să nu ajungem la oculte, nu vorbim de partea politică, deşi ar fi valabil şi asta. Dar să nu uităm că găleţile se dau la porţi, nu prin ecranul televizorului. Deci nu de manipulări vorbim, nu de partea politică, pentru că da, evident, fiecare televiziune mare are un tătic al ei. Şi fiecare tătic din ăsta are un naş al lui. Dar acum despre altceva e vorba.

Vă rog să faceţi un exercţiu de imaginaţie şi să fiţi sinceri voi cu voi, nu-mi spuneţi mie. Aveţi o gogoşerie. E locul din care vă câştigaţi banii. Aveţi gogoşi cu făină albă, cu zahăr, umplute cu ciocolată, gogoşi cu făină integrală, fără zahăr, umplute cu mere rase.
Primele se vând rapid, abia apucaţi să le faceţi. Vă roade puţin sufletul că zahăr, că ciocolată, că obezitate în rândul populaţiei, că din alea. Le scoateţi a doua zi. Vin în ziua aia câţiva oameni, se uită, întreabă, strâmbă din nas, pleacă. Lângă voi, deschide un vecin gogoşerie numai cu gogoşi cu ciocolată. Sute de oameni la el, la voi câte doi-trei. Vin facturi, vine chiria, vine vânzătoarea şi cere salariul. Voi din părţi încasări. Vecinul vinde de nişte mii de euro. Voi încercaţi, vă zbateţi, aduceţi bani de acasă, vine proprietarul spaţiului, vă dă afară că nu aţi plătit chiria.
După ceva timp, deschideţi cu bani împrumutaţi o alta, vindeţi gogoşi cu ciocolată, aveţi mii de clienţi în prima zi.
Întrebare: ce faceţi? Continuaţi să vindeţi sau trageţi oblonul, pe ideea că zahărul nu e sănătos şi voi sunteţi obligaţi să aveţi grijă de sănătatea populaţiei deşi populaţia cumpără în continuare de la vecinul dacă la voi nu mai sunt?
Răspundeţi pentru voi, nu-mi spuneţi mie.

Eu răspund, să pot continua: un om care are o problemă de sănătate, sau care ştie că zahărul nu face bine, nu cumpără doar pentru că am deschis eu gogoşeria, că nu cade cu gura-n ele, le cumpără că vrea, nu obligat. Dacă eu închid, omul ăla cumpără de la vecinul. De ce? Pentru că aşa a fost crescut, pentru că aşa vrea, pentru că asta îi place. Nu-i schimb eu preferinţele doar vânzând altceva. Şi ce să vezi, există produse altfel o grămadă. Deci poate alege, inclusiv de la mine, că am şi din alea fără zahăr şi grăsimi.

Dacă în vremea în care exista un singur post tv pe care nu se vedea decât chipul conducătorului iubit prezentând marile realizări ale partidului şi mai iubit, au fost totuşi nişte oameni care au ştiut că dincolo de asta există şi altceva şi au şi găsit acel altceva, mai pe ascuns, mai în şoaptă, mai pe sub mână, acum nu există nicio scuză când acel altceva stă la o apăsare de buton distanţă. Nicio scuză.
Există canale de can-can, canale cu scandaluri, canale cu minciuni politice, canale cu vedete de carton. Dar există şi reversul. Nu e vina nimănui că unii nu ştiu folosi telecomanda şi nu-s în stare să aleagă.
Nu, e o mare tâmpenie să spui că televizorul educă. Familia educă, şcoala educă, cărţile educă. Dacă-ţi laşi copilul cu nasul în televizorul la care te-ai uitat, pe un canal de scandal, şi tu vorbeşti cu vecina despre Bianca Drăguşanu, nu televizorul e de vină că aude copilul tău de silicoane la o vârstă la care ar trebui să înveţe poezia cu lâu, lăţuşcă, lămulică.

Posturile private trăiesc din audienţe. E simplu tare: eu vând cuie. Vreau reclamă la tv, la ProTv. Vreau vizibilitate mare, vreau la pauza de la Măruţă. Măruţă are invitat pe cineva care se ceartă cu nevasta. Audienţa rupe. Ştiţi cum se face? Dacă în acel interval orar minutul de reclamă e 3000 de euro şi audienţa la Măruţă a fost de 25,5 punct de rating, se face 3000 ori 25,5. Doar pe acea singură difuzare. Faceţi un calcul, orientativ înmulţiţi rezultatul cu 15, că-s pe puţin 15 reclame într-o oră, şi răspundeţi iar sincer: voi chiar aţi refuza aşa ceva, nu? Mie, vânzătorul de cuie, îmi convine de minune, că mă văd milioane de oameni dintr-un foc. E win-win deci. Pe cipcirip tv e, la aceeaşi oră, emisiune cu un mare balerin. Audienţă 0,3. Nu-mi convine să plătesc reclamă acolo, că-s 200 de oameni şi slabe şanse să am clienţi mulţi printre ei.
A doua zi, Măruţă cheamă un mare balerin. Audienţă 10,5 în loc de 25,5. A treia zi, cheamă un mare pianist, audienţă 7. Şefii intră în alertă, oamenii s-au mutat pe alte posturi. Se revine la formatul iniţial, explodează audienţele. E de vină Măruţă, nu? Serios?

Măruţă ne-a luat de mână, el ne-a crescut, el ne-a insuflat valori?
Dacă e aşa, înseamnă că noi depindem de cineva să ne spună când ne e foame, când ne e sete, când să respirăm. Şi ce ne dă, aia înghiţim, fără să mestecăm.
Adică milioanele alea se uită la el, orice-ar fi, şi se tâmpesc din cauza lui, da? Că dacă el ar vorbi de cărţi, brusc, ăia toţi s-ar apuca de citit, da?
Ok, daţi-mi voie să râd. Surpriză pentru cei care zic da: există canale cu şi despre cărţi. Nu, oameni buni, nu. Fiecare televiziune şi fiecare emisiune e cu public ţintă. Care public ţintă, dacă-i schimbi meniul, îşi caută meniul în altă parte. E pe probatelea. E dovedit. Ăia mută canalul.

Repet: nu vorbim despre manipulări. Nu despre asta e postarea şi vă rog, nu intraţi acolo, că aia e postare separată. E vorba strict despre ideea că televizorul prosteşte. Nu, el doar lucrează cu materialul clientului. Dacă eşti deja, el nu te mai poate ajuta cu nimic. Şi nu e datoria lui să te facă deştept. Dacă deja eşti, ştii să-l foloseşti, adică să schimbi canalul.
O platformă de filme nu poate fi acuzată că dă filme cu bătăi, dacă tu, dintre miile de filme pe care ţi le oferă, alegi numai filme cu bătăi, că asta ştii tu.
În acelaşi timp, cineva se uită pe aceeaşi platformă la un film fără bătăi. Vai, cum a făcut? Uite-aşa, simplu.

Şi da, poate că partidul te vrea prost. Dar fără voia ta, rămâne doar cu vrutul. Aşa că lăsaţi televizoarele-n pace, nu au absolut nicio vină şi nicio datorie. Nici să ne crească, nici să ne educe.
Cunosc personal oameni care nu au televizor. Şi oameni care au, dar nu se uită. Perfect! Asta nu spune despre ei decât că nu au televizor sau că au, dar nu se uită. Şi atât.
Aşa cum am spus şi la Ana şi a spus şi ea, sunt însă nişte unii care se uită tare de sus la tine, ca şi cum, doar pentru că nu au televizor, sunt mai deştepţi. Nu, nu avutul sau neavutul te face aşa. Că poţi să n-ai şi să stai pe facebook, la postări despre diva de care am mai zis o dată. Şi poţi să ai şi să te uiţi numai pe Mezzo. Parcă e o diferenţă, nu? Sau poţi să ai, dar să te uiţi numai la cum se înjură nu ştiu cine cu nu ştiu cine, şi poţi să n-ai, dar să te uiţi pe net la capodopere de filme. Sau să citeşti ziare cu scandaluri între dive. Deci?

O seară de vară a anului… oricare între ’80, ’90, ’95. Într-un cartier oarecare, într-un oraş oarecare din ţara asta, pe o bancă, unii stau, filează şi bârfesc tot cartierul. Unii stau în case şi joacă remi sau cărţi cu prietenii, alţii se uită la video la Naşul, alţii la video la Van Damme, alţii la video la filme porno, alţii la video la Stana Izbaşa prin America, alţii citesc Sandra Brown, alţii Eliade, alţii ascultă Deep Purple, alţii Azur.
E vorba tot de alegeri în funcţie de… ceva ce Măruţă, nenăscut sau bebeluş fiind, nu avea cum să influenţeze.
Şi tăticii Antenelor sau Pro-ului, copii sau foarte tineri fiind, îşi legănau tinereţea bătând mingea, printre vise mari, niciunul însă cu a-i face pe cei de mai sus să-şi schimbe rolurile în vreun fel. Nici n-aveau cum.

Am mai spus asta undeva, pe aici, nu mai ştiu unde: un cuţit e ustensilă-n bucătărie. Ajuns pe mâini de psihopat, devine armă. Cam aşa e şi cu televizorul. Devine periculos pe teren fertil şi nu poate prosti, dar poate întreţine prostia.
Îmi amintesc că demult, pe când aveam vreo 10-11 ani, am luat o carte din biblioteca părinţilor şi tata mi-a zis că poate totuşi nu-i cea mai potrivită pentru vârsta mea. Mă gândesc, nu dau cu parul, că poate aşa-i şi cu unele programe şi mă gândesc, iar nu dau cu parul, că poate na, un copil are nevoie şi de nişte îndrumare de părinte şi în cazul programelor, că nu-l creşte o diagonală de 180, ultra HD.
Dar ce ştiu eu? Am televizoare-n casă deci sunt incultă. Aşa că tac. Noapte bună!

Ana, mulţumesc!
Foto

Acest articol a fost publicat în Din viaţă... și etichetat , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

95 de răspunsuri la Televizorul nu te face prost, te lasă aşa cum eşti

  1. Mona zice:

    Eu sunt de acord cu tine, cu o singură nuanță adăugată. CNA să își facă treaba. Nu cenzură, ci decență și chiar protecție în unele cazuri… Atât. În rest ❤

    Apreciat de 2 persoane

  2. Suzana zice:

    Sunt multe adevaruri spuse de tine. Totusi acel ‘material al clientului’ cum ii spui, eu l-as numi aluatul clientului. Pentru ca e modelabil intr-un fel pe care nu mi l-am putut imagina vreodata.
    Si cred ca nu trebuie ignorate miliardele cheltuite pentru optimizarea ‘maleabilitatii’… 🙂
    Doar un gand inainte de culcare! Noapte buna si weekend placut, draga Potecuta! ❤

    Apreciat de 2 persoane

    • Da, Suzana, ştiu ce spui. Şi ai dreptate. Dar cu asta intrăm în acea postare, mult mai complexă şi mai cumva despre altceva. Aici m-am limitat (prost ales termenul ţinând cont de câta textul e 😀 ) doar la ideea unora că tu eşti deştept, te uiţi la Măruţă şi te faci prost.
      Ce simplu era, de fapt. S-au chinuit comuniştii să ne ţină departe de toate, să ne facă sau să ne păstreze proşti, şi de fapt tocmai asta era cheia: trebuia să ne dea programe şi net şi de toate, că uite ce uşor spun unii că se transformă-n proşti, doar uitându-se.
      Te pup! Zi frumoasă îţi doresc! E un soare la mineee… 😀

      Apreciat de 4 persoane

      • Suzana zice:

        Si la mineeee! Eu cred ca cele doua ore de tv din trecut ne-au facut mai altfel, cumva. Aveam timp berechet sa invatam, sa citim, sa… fiecare dupa cum dorea. Cartile speciale se dadeau aparent subteran, dar erau, slava Domnului. Poate de aceea nu prea mai suport tv-ul. N-am antrenament!❤️

        Apreciat de 1 persoană

        • Na, vezi? E vorba de alegeri. Acum e liber la cărți și unii nu se ating de ele.
          Pe mine nu mă forțează nimeni să pierd nopți la filme. Capul meu face asta singur. Deci e de la mine 😀
          Apropo, am de recuperat un episod din Epoca de Aur 😀
          Și atunci, Suzana, cărțile erau citite numai de unii. Tot de „interior” ține cumva.
          Seară frumoasă îți doresc! Te pup!

          Apreciat de 1 persoană

  3. anasylvi zice:

    Desi articolul meu are alt subiect principal, pe cel abordat de tine l-am pus in atentie cumva adiacent, ai atins un loc sensibil si, evident, iti impartasesc opinia. Chestiunea e ca oamenilor le place sa dea vina pentru orice pe oricine (sau orice) altcineva (sau altceva) aflat in afara lor insisi. Televiziunea (mass media in general) este o arma eficienta de manipulare, asta nu neaga nimeni, insa in era internetului, de ce sa ne ascundem dupa deget si sa acoperim soarele. Ca partidul te vrea prost, asta e la mintea cocosului, dar prin media poti doar intretine aceasta stare. Lucrul cu materialul clientului e foarte adevarat. Stii, cand s-a bagat la noi cablul, prin ’93 sau ’94, la ce post priveam non stop? La MTV. si era ala, originalul, si era acolo o muzica de milioane care, in ziua de azi, nu mai e. Au aparut emisiunile de cancan, m-am uitat o data, de doua ori si m-am plictisit. Si nu, nu eram vreo elita, eram un elev de rand care chiulea de la scoala si manca seminte la coltul blocului. Si bea TEC si fresco, astea erau si asta imi permiteam.
    Exista posturi cu documentare, cu sport, cu muzica. Sau poate nu ii intereseaza aceste domenii. Butonez si eu telecomanda, trec si pe la televiziunile de stiri. Nu ma opresc sa vad talk-show-urile lor, cat despre stiri, e plin netul de ele. Daca vrei sa le ocolesti, e simplu si cu tv, si fara, dar tot trebuie sa mai arunci un ochi sa vezi ce se mai petrece. Sa iti pui la bataie acel ceva numit discernamant, pe care numai noi ni-l putem antrena. Sau bunul-simt. Aici intervin si fac pledoarie pentru carti, chit ca si acolo fiecare pricepe ce vrea si ce poate. Am citit niste opinii legate de carti care ma faceau sa ma intreb daca am citit aceeasi carte. 😀 E prea complex subiectul. Am renuntat, de-a lungul anilor, sa urmaresc ceea ce nu-mi aduce nimic bun. Trec peste, punct. Am ce sa vad la tv, cum am spus si in articolul meu. In restul timpului, am cartile. Weekend placut tuturor!

    Apreciat de 4 persoane

    • Excelent spus, Ana! Da, exact, na, că tot ai zis: noi suntem ăia care-au prins posturile apărute apoi ca ciupercile după ploile calde. Nu eram chiar trecuţi mult prin viaţă. Suntem chiar toţi proşti? Cum nu? Păi am avut televizor şi posturi care voiau să ne prostească….
      Şi tu ai băut TEC? Câte ture făceam cu sticlele-n plasă… vai. Oare fresco era praful ăla din care făceam suc? Că am băut, dar nu mai ştiu cum se numea.
      Da, sunt de acord cu tine cu fiecare rând! Şi îţi mulţumesc!
      Şi sper că nu te deranjează că am pus link spre tine deşi tu ai vorbit de lucruri serioase şi faine, dar de la tine mi s-a aprins ideea, nu puteam să nu te zic 😀
      Zi frumoasă îţi doresc!

      Apreciat de 4 persoane

      • anasylvi zice:

        Ba chiar iti multumesc pentru link! Fresco era tot ca TEC-ul, niste bauturi din astea colorate. Uite, pe posturile de sport sunt foarte multe reclame la pariuri, ceea ce e enervant, dar asta nu m-a facut sa dau fuga sa pariez. In general, ma cam enerveaza reclamele, inclusiv cele la farmacii, medicamente si suplimente, dar televiziunea e un business, nu e acolo ca sa faca educatie sau fapte de caritate. Sunt si pe canalele de sport talk-show-uri, uneori chiar stupizele. Privesc doar ca sa ma mai amuz, dar in general urmaresc competitiile, nu trancaneala. 🙂

        Apreciat de 2 persoane

        • Ah, ok, am încurcat eu, credeam că-s alea la plic, prafuri.
          Oh, Ana, publicitatea e o poveste întreagă. Da, se fac foarte multe reclame proaste. Foarte multe. E mult de vorbit şi aici, oameni buni în publicitate există, dar mai există şi zidul pe care clientul îl pune şi nu-l sparge nimeni şi nimic. Şi există, şi iar revin la subiect, publicul ţintă care nu are nevoie de reclame inteligente, are nevoie doar de prezentarea produsului, oricum ar fi acea prezentare. Acum gândeşte-te care-s cele mai proaste reclame de la noi. Ai zis medicamente şi detergenţi? Oare de ce? Eu tac, că deja mi-am pus oameni în cap, nu mai vreau 😀 😀
          Te pup!

          Apreciat de 2 persoane

  4. Ileana zice:

    CNA , nu va avea niciodată oamenii competenți, așa că totul va merge cum își propun! Și le iese datorită nouă! Adevărat cele scrise de tine!👍
    Vise frumoase!🤗

    Apreciat de 1 persoană

  5. eu ti-am mai spus, esti misto la experimente sociale, sociologie, la testat si explicat reactiile oamenilor. dar la cate nu esti tu misto!!!
    hai ti pup! m-ai convins!
    vreau papuceii!!! mi-am luat o pijama plusata cu albastru si roz 😂. nu am papucei!
    😂
    ♥️

    Apreciat de 2 persoane

  6. sticri zice:

    Deci, cu cat mai multi prosti care inghit ceea ce le este servit la TV, cu atat mai bine pt afacerile posturilor TV, deoarece cu cat avem mai multa audienta, cu atat avem mai multi bani. E doar concluzia mea si tot a mea e concluzia ca TV prosteste si sustine mediocritatea si lipsa gandirii critice.

    Apreciat de 2 persoane

    • Nu vreau să îţi schimb părerea sub nicio formă. Dar eu rămân la a mea. Pornesc televizorul foarte liniştită, nu-mi fac griji că mă poate prosti. Cumva, au avut grijă părinţii, şcoala, mediul să nu. Şi na, puţin, foarte puţin, e şi meritul meu că am ştiut să învăţ şi să ştiu acum ce e bine şi ce nu. Deci televizorul din casa mea nu e periculos deloc. În rest… fiecare le ştie pe ale lui.
      Audienţa aia mare la emisiuni tâmpite nu-i formată numai din oameni născuţi după 95 când au început să apară şi alte posturi, ba din contră. Pe ăia cine i-a prostit, că nu exitau televizoare-n multe case? Ups… n-am vrut să zic asta, scuze!

      Apreciat de 2 persoane

      • sticri zice:

        E meritul tau si atat pt ca poti discerne albul de negru. Scoala, mediul, etc., nu cred ca au vreo contributie. Parerea mea e ca tot sistemul e facut ca sa creeze niste indivizi amorfi, fara personalitate si care sa execute ordine. Poti vedea asta in toate multinationalele.
        Exista in societate o masa amorfa/tampa/manipulabila si despre aceasta masa eu vorbeam. Eu nu ma refeream la tine pt ca tu stii f bine ce e bine si ce e rau.
        Aceasta masa amorfa este foarte usotlr prostita cu TV si in general cu MSM (tot ce inseamna media).
        Ca sa-ti dau un exemplu, vezi mitingul lui Putin de ieri de pe un stadion si vezi ce spun o parte a rusilor despre „operatiunea speciala din Ucraina”.
        Cu cat se obtine o masa mai amorfa/maleabila cu atat mai bine pt cei care ne conduc.
        PS: Te rog sa te uiti pe subiectele din prezent se la mate de la BACul american si sa le compari cu cele (tot din SUA) din anul in care ai dat tu BACul.
        Iti spun doar atat …. cele de anul acesta sunt la nivelul clasei a 8-a de la noi.
        Restul …. e tacere, pardon … prosteala 😊

        Apreciat de 1 persoană

        • Ok, exemplul tău cu Rusia e perfect. La ei, la tv, se prezintă doar un punct de vedere. Ei asta ştiu, cei mai mulţi. Nu toţi. Acolo există un interes major, aşa cum a fost şi la noi, până-n 90. Şi da, există şi acum. Dar uite că noi avem de unde alege. La naiba, există Discovery! Există cărţi în librării. Dar, cum spuneam, manipularea şi propaganda sunt subiect separat. Şi nu despre asta spun, că aici e foarte mult de spus. Poate în altă postare.

          Hai să-ţi spun o poveste, poate o ştii. E mai mult cu trimitere la „ce ţi-e scris…”, dar cred eu, merge la fix şi aici, dacă o răsturnăm.
          Unui împărat i se naşte o fată. Ursitoarele vin şi zic despre frumuseţe şi isteţime şi noroc. Una spune că atunci când va împlini 18 ani, va muri înţepată într-un fus. El dă ordin să fie arse toate… alea, adică un fus, toate… (nu ştiu forma corectă de plural, că nu-i fus orar deci poate fi fusuri sau poate nu) din toate ţinuturile de peste trei dealuri, munţi şi văi. Şi o ţine închisă-n casă, să nu cumva.
          Şi creşte fata, şi face 18 ani, şi pleacă de nebună prin păduri, ei zic după mure, eu n-aş zice, dar dăm poveştii credit, că era fată cuminte, cică. Şi ajunge la o căsuţă mică, în care locuia o femeie bătrână, surdă şi oarbă, care deci n-a auzit tobele şi strigătele că să se ardă obiectu’. Şi intră fata-n căsuţă şi vede o chestie şi zice: iooi, uite o chestie. Şi pune mâna şi… povestea iar zice că din greşeală şi că-n deget, eu iar nu cred, dar e poveste deci nu-i voie cu prostii, se înţeapă şi moare.
          Acu’, eu stau ca prostu’ şi mă-ntreb aşa: nu era mai simplu ca atunci cănd era ea mai mică şi pricepea, să i se explice că uite cum e treaba şi că ar fi bine să se ferească?
          Că un părinte normal la căpuţ nu scoate prizele din casă. La început e atent şi trage mâna copilului care merge-n patru labe spre priză, apoi spune buba când se apropie copilul de priză, apoi îi explică că acolo curentează. Apoi nu mai face nimic, copilul ştie singur ce-i cu priza.
          Na, cam aşa şi cu educaţia. Dar, cum ziceam, povestea face trimitere la destin, aşa că să zicem.

          Vorbim de şcoală? Bine. Ştii că nu mai e voie să laşi repetenţi în primele clase? Bine.
          Şi ştii că materiile alea multe şi complexe pe care le-am învăţat noi acum stresează puii de oameni care-s nişte bibelouri şi care nu au voie să se streseze?
          Ştii că nişte părinţi merg cu spumiţe la guriţă şi fac o profesoară troacă de porci că şi-a permis să le pună 3 în catalog pentru că odorul lor habar nu avea nimic din lecţie şi a fost şi obraznic şi părinţii ăia, foarte nervoşi, au dat-o cu: noi am fost la Paris, la shopping, nu a avut timp să înveţe prostiile tale şi tu îţi permiţi să-i strici media?
          Ok, şi profa aia, din ziua aia, nu şi-a mai permis să streseze bunătate de copil. I-a pus 9, apoi 10, apoi 8. Şi odorul a ajuns la liceu. Bâtă la materia aia. A luat 2. Şi iar a venit mămiţica cu spumuţe şi… restul e istorie. Şi prostie, da. A unora care-au crescut în timpuri în care nu erau programe tv care să prostească.

          Apreciat de 3 persoane

          • sticri zice:

            Am o rugaminte si anume sa trimiti toate fuioarele pe care le-a colectat acel imparat in Ucraina pt ca sa fie folosite contra rusilor, deoarece vad ca au un efect letal 😂😂😂😂😂🙈😂😂

            Nu vreau sa comentez despre scoala pt ca nu e cazul sa deschidem subiectul despre ce fel de profesori si invatamant avem acum.

            Chiar te rog Potecuto, daca ai timp si chef, sa faci un articol despre manipulare prin media. Nu glumesc, chiar sunt interesat cum vezi tu lucrurile.

            Apreciat de 1 persoană

            • Îl sun pe împărat? 😀 😀 😀
              Sticri, nu te contrazic. Dar te rog, pentru corectitudine, nu aia politică, ci tocmai pentru a nu fi valabilă manipularea şi în discuţia noastră, să accepţi că e vorba de un cerc vicios: sistem-profesori-părinţi-elevi. Nu poţi avea pretenţia ca şcoala să-ţi educe copilul, iar zic, ca la Jo, nu tu personal, tu-generic, părinte, cu totul, de la zero. Că are ţara asta nişte adulţi-părinţi care ştiu mai bine decât orice profesor, orice.
              Deci totul aici e vicios, nu sunt de vină numai unii profesori. Că nici generalizarea nu face bine.

              Uf, nu ştiu. Ar fi nevoie cumva şi de nişte date concrete, să vorbim despre exemple cu cărţile pe masă. Şi pentru asta e nevoie de documentare şi nu ştiu cum găsesc timp şi chef pentru asta. Că ar fi indicat să am şi un minim studiu pe caz. Adică: s-a spus asta, în problema asta, s-a prezentat doar faţa asta, doar din unghiul ăsta, şi rezultatul a fost ăsta.
              Nu sunt foarte coerentă la ora asta, bate soarele-n geam şi mă trage afară şi aştept să termin programul să ies. Sper că înţelegi ce vreau să zic.
              Adică, na, o părere am, dar aşa, la modul general, nu ştiu cât ar fi de corectă postarea. Ştiu, tu nu ai zis de o lucrare de licenţă, ai zis de părerea mea, dar mi s-ar părea mie corect ca dincolo de părere, să am şi ceva concret.

              Apreciază

            • sticri zice:

              Potecuto, dupa ce am terminat facultatea, nu vreau sa-ti spun cine a ramas ca asistent universitar si acum e mare profesor si cu doctorat. Am mai multe exemple concrete, nu le pot scrie aici, e adevarat ca nu e corect sa bag toti profesorii intr-o oala, dar cand stiu anumite lucruri, nu ma pot face ca nu le vad. Chestiunea e mult mai ampla. Profesor in domeniul tehnic, nu e acela care-ti povesteste „din carti”, cred ca e valabil si in medicina, etc.

              Referitor la articolul despre manipulare eu zic ca tu poti sa-l faci foarte repede, dar daca tu nu simti, e ok. Eu imi doream ca tu sa faci un asemenea articol pt ca ai multi oameni care te citesc si chiar conteaza.
              Daca eu traduc un articol de-al arcturienilor sau al altora despre manipulare, nu are un asemenea impact pe care-l are un articol scris de tine.

              Apreciat de 1 persoană

            • Îţi mulţumesc mult, Sticri!
              Nu e asta. Dar arcturienii nu cred că vorbesc despre Antena3, B1, RomâniaTV , Digi24 sau Evenimentul Zilei. Aşa cum eu n-aş scrie despre CNN sau Washington post. Şi nici despre „forţe nevăzute”. Şi nu pentru că nu ar fi, ci pentru că nu e valabil în toate cazurile. Şi poate de aia, nu că ar avea impact mai mare, dar ar fi poate mai uşor, că aş vorbi despre noi, despre ograda noastră.
              Dar de ce nu încerci tu, fără să traduci? Să spui tu părerea ta? Şi promit că vin să te contrazic 😀 😀
              Nu, glumesc. Aş citi cu mare interes şi pe cuvânt că vorbesc foarte serios!

              Apreciază

            • sticri zice:

              Eu zic ca trebuie sa-mi vad lungul nasului si ca trebuie sa stiu cand sa ma opresc 😂😂😂😂. Nu e de mine sa scriu articole, de abia traduc unele articole, cu destul de multe greseli deoarece nu stapanesc f bine lb eng literara. Imi e mult mai usor sa scriu chestii tehnice decat cele literare.

              Nu e de mine, pe bune, nu am rabdare cu scrisul, eu nici macar nu dau atentie detaliilor in traducerile mele pt ca doresc doar sa se inteleaga mesajul. Exprimarile si traducerile mele sunt relativ mediocre, nu e de.mine sa scriu articole. Nu ma lamentez, e doar realitatea.

              Apreciază

            • Dacă n-aş fi absolut sigură, din cât ai lăsat să se vadă sau înţeleagă despre tine din discuţiile avute prin comentarii, că ai „fundaţia” aia de care am amintit pe aici foarte solidă şi sănătoasă, aş încerca să-ţi strecor nişte mesaje subliminale, să te influenţez înspre a scrie. Dar nu eşti influenţabil, aşa că nu încerc 😀
              Am priceput. Atunci rămâne cumva în aer şi dacă mă voi hotărî, poate voi striga puţin la tine, peste deal, să mă ajuţi cu ceva idei, direcţii, dacă-mi scapă vreuna. Bine aşa?

              Apreciază

            • sticri zice:

              „Be wild” Potecuto 😂😂😂.
              Nu prea ai tu nevoie de parerile mele dar asa facem .
              Deal !

              Apreciază

            • Să mușc? Să sar la beregată? 😂😂

              Apreciază

            • sticri zice:

              Daaaaa, abia astept sa aiba Sosoaca o sora 😂😂🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣

              Apreciază

            • Dacă mă mănâncă, Sticri? 😯

              Apreciază

            • sticri zice:

              Glumeam si noi 😊

              Apreciază

            • După ce mă mănâncă, cred și eu că vă arde de glume 😛 😀 😀

              Apreciat de 1 persoană

            • sticri zice:

              PS: O sa intelegi imediat de ce am scris „be wild”
              😂😂😂

              Apreciază

            • Of, nu era aia cu săritul? Când să profit și eu, să zic că tu m-ai sfătuit… 😁

              Apreciază

            • sticri zice:

              be wild inside 🤣🤣🤣

              Apreciază

            • Ah, pă discret, zici? Păi pe interior sunt Xenă deja. Dar undeva, pe drum spre exterior, mă rătăcesc 😀

              Apreciat de 2 persoane

  7. Mă bucur să regăsesc în postarea ta exact ceea ce gândesc și eu, în ce privește TV-ul, dar nu numai. Pentru că orice cale de informare, divertisment sau culturalizare am alege, poate avea același efect, dacă nu știm să discernem. Tot așa ne poate prosti Internetul (chiar mai mult), o pot face cărțile nepotrivite, anturajul vicios sau presa partinică. Avem nevoie de televiziune, dar nu e indicată celor care nu știu să aleagă ce-i bun din ea. De fapt nu fac decât să repet ceea ce ai spus tu atât de clar.

    Apreciat de 2 persoane

  8. Sunt foarte norocos că te-am întâlnit pe tine! Că te citesc, că fiecare cuvânt are vibrația lui, că împărtășești cu atât de multă iubire gândurile așezate dintr-o simplitate și unicitate atât de frumoasă!
    Mulțumesc pentru toate oferite!
    Weekend frumos îți doresc!

    Apreciat de 1 persoană

  9. Mugur zice:

    Televiziunea prostește în măsura în care eu sunt dispus, las loc liber prostirii. Televiziunea plafonează, dacă eu am predispoziție la așa ceva. Ca să fie cum spui tu, ar trebui ca eu, ca individ, să am aspirații mai înalte, să vizez acumulare de noi cunoștințe care să aducă plusvaloare intelectului.
    Mai este însă o problemă, pentru cei care nu au posibilitatea să plătească un acces decent la internet și un abonament la televiziune prin cablu. Nu toți ne permitem Netflix sau alt distribuitor de filme, așa că suntem captivii canalelor ieftine, care nu mereu prezintă calitate. Cu cât vizionăm mai multe programe slabe, forțați de împrejurări, cu atât mai curând apare plafonarea și pierderea interesului.
    Dacă pe lângă asta mai avem și un nivel scăzut educațional, din familie, școală sau anturaj, efectul de prostire e gata.
    În concluzie, televiziunea poate fi unul dintre elementele, dar nu poate face nimic de una singură în sensul prostirii cuiva.
    Să știi că și eu deschid liniștit televizorul, căci al meu, ca și al tău, are un sistem de operare special conceput pentru evitarea prostiei și prostirii.

    Apreciat de 3 persoane

    • Ce să mai zic eu, ai spus ce era de zis şi încă foarte bine.
      Un foarte, foarte mic amendament: şi cine nu are cablu deloc, are tvr 1, cu Profesioniştii, are tvr2 cu teatru şi filme bune..
      Şi la abonamentele alea minime, cel puţin două canale sunt exclusiv cu documentare: istorie, geografie sau cum se fabrică diverse chestii.
      Dar, dacă fundaţia e şubredă, nu-l va porni, va merge la gard, să afle ce-a mai făcut vecina, cu cine s-a mai întâlnit vecinul. 😉
      Mulţumesc, Mugur! Zi faină îţi doresc!

      Apreciat de 1 persoană

  10. Jo zice:

    Tii, ce titlu mișto, Potecuță! Bravo! 🙂 Mmm… ar merge o gogoașă cu ciocolată. Dar e Postul Paștelui. Na, că ți-am zis-o. 🙂 Spre marea mea laudă, habar n-am cine-i Bianca Drăguşanu. Ce carte era aia pe care te-a sfătuit tata să n-o citești la 11 ani? Că mie mi-a recomandat tata să citesc Decameronul la o vârstă nepotrivită (în vacanța dintre clasa a 7-a și a 8-a. Câți ani aveam?) Cred că tata citise Decameronul la vârsta potrivită și reținuse că-i ceva gen capitolul/povestioara, ca în 1001 de nopți (care btw, contrar opiniei generale, îmi închipui, nu-i o lectură potrivită pentru un copil… încă o carte – cărți – pe care le-am citit la o vârstă nepotrivită. Te mai miri că-mi merge mintea la prostii acum. 😀 ) și uitase cu totul amănuntele sexy. Adevărul e că am recitit Decameronul pe la 20 și ceva de ani și m-am întrebat singură ce mă făcuse să roșesc în copilărie. 🙂 Așa că nu-l blamez pe tata deloc. Hai c-am reușit să spun totul într-un singur comentariu. Ce premiu primesc? Vreau un răspuns amplu care să atingă toate punctele din comentariul meu. Începe cu ”mulțumesc” că doar te laud pentru titlu. 😀

    Apreciat de 2 persoane

    • Îţi mulţumesc, Jo! Vezi, am citit tot şi am început regulamentar 😀
      Există ciocolată fără lapte, Jo. Deci merge şi o gogoaşă din aia, fără probleme.
      Ăăăă, nu ştiu dacă, prin comparaţie, ar trebui să-mi fie ruşine că ştiu cine e. Adică nu e ca şi cum sunt fana ei şi îi urmez exemplul. Poate fi ca şi cum am urmărit emisiuni cu ea sau poate fi ca şi cum am citit despre ea. Şi asta poate fi ca şi cum mă interesează sau ca şi cum căutam altceva şi am dat, printre altele, şi peste articole cu ea. Şi asta poate fi ca şi cum e-n fişa postului să mă informez sau e pasiune sau e plictiseală sau e nevoie de distracţie.
      Vezi? Exact ce spuneam: a nu te uita la televizor nu spune despre „tine” decât atât: nu te uiţi la televizor. Nu înseamnă din start nici că eşti mai deştept, nici că eşti neinformat.
      Nici eu nu-l blamez absolut deloc, din contră, îi mulţumesc. Mi-a explicat: era ceva filosofie, cu termeni complicaţi. Şi ştia că mă va plictisi repede şi o voi abandona şi mi-a recomandat să o las pe mai târziu. Aşa că a procedat absolut perfect.
      Primeşti ce premiu vrei. Eu îţi mulţumesc mult! Şi pentru comentariu, şi pentru că ai scris tot după ce-ai citit tot 😀
      E destul de amplu răspunsul meu?

      Apreciat de 1 persoană

      • Jo zice:

        Ahhhh, n-am vrut să zic că sunt mai deșteaptă decât tine că nu știu cine-i Bianca aia. Până la urmă bine că știi și o aduci în discuție la stilul ”Așa, NU!”. Cât despre gogoșile vegan: Așa, DA! 😀
        Filosofie??!!! Pfft! Și eu care credeam că ai pus mâna pe o carte sexy, gen Decameronul. 😀
        Te înșeli când crezi că am citit tot și apoi am comentat. Am comentat pe măsură ce citeam, doar că n-am apăsat butonul send. Altfel cum crezi că rețineam numele lui Bianca aia?! Între timp i-am uitat numele de familie. Peste vreo oră uit și Bianca. 😀
        Și nu, răspunsul tău nu-i destul de amplu. Nu mi-ai zis părerea ta despre faptul că 1001 de nopți nu-i carte pentru copii. Sau n-ai citit 1001 de nopți pentru că erai ocupată cu cărțile de filosofie? 🙂

        Apreciat de 1 persoană

        • Vaaai, Jo! Nu am zis că ai fi zis. Stai că iar vorbim de pe trotuare diferite, vin lângă tine. Gata. Deci: sunt unii, nu tu, care spun că-s deştepţi sau mai deştepţi ca cei care n-au televizor, că ei nu cunosc personajele astea. Bun. Uite că eu pe asta o ştiu. Mă face asta mai proastă? Că nu trebuie trasă concluzia că o ştiu pentru că o urmez. Asta am vrut să zic, nu că tu ai fi zis că…
          Mă crezi că nu ştiu să răspund? Sincer. Nu ştiu. Cred că depinde de „baza” copilului. Şi de la ce vârstă nu mai eşti copil? Şi nu e interzisă minorilor, sigur. Numai că nu ştiu cât ar înţelege din ea.
          Că aşa, nici Micul Prinţ nu-i pentru copii.

          Apreciat de 1 persoană

  11. Cri zice:

    Potecuță, nu prea mai am ce spune, pentru că-ți împărtășesc întrutotul gândurile din articol, și pe cele din comentarii… A, ba da, îți spun că am zâmbit la povestea cu părinții care te trimit să le aduci un pahar de apă, tocmai atunci. 😀 Pe mine, mă trimiteau să verific dacă n-au uitat ei apa curgând la baie, iar eu protestam: „Ah, dar pierd subiectul…! Și ce dacă se pupă, am mai văzut oameni pupându-se!” Bineînțeles că nu aveam câștig de cauză. Ah, și povestea frumoasei adormite mi-a plăcut mult cum ai spus-o. 🙂 Te pup cu drag și-ți doresc să ai un weekend liniștit! ❤️

    Apreciat de 1 persoană

    • Mulţumesc mult de tot, Cri!
      Ştii la ce mă gândeam aseară, scriind? Uneori, el intra în cameră, da? Ea era la fereastră, în picioare. Vorbim de filme normale, că nu am avut părinţi psihopaţi, să se uite la filme de adulţi cu mine-n cameră. Şi nici nu închidea ăla bine uşa, că la mama i se făcea sete. Dar să las apa să curgă mult, că o vrea rece.
      De unde ştia mama că urmau să se pupe? Asta nu pricep. Că acum mă uit la filme şi uneori şi când oamenii sunt în pat, dezbrăcaţi, stau de poveşti sau pur şi simplu stau. Nici măcar nu se ating. E clar, mă uit la filme greşite 😀 😀
      N-a durat mult la mine asta cu trimisul. Am avut voie relativ repejor să mă uit la pupături. 😀
      Te pup şi eu şi îţi mulţumesc încă o dată!

      Apreciat de 1 persoană

      • Cri zice:

        😀 Pesemne, părinții sunt foarte prevenitori, sau erau, fiindcă am avut un coleg, în urmă cu mai mult de 10 ani, care-și lăsa băiețelul să se uite și chiar îi răspundea la întrebări, dacă ăla micu’ nu înțelegea ceva. El considera că e mai bine ca prâslea să-l întrebe pe el, decât să vadă același lucru într-un mediu necontrolat și să fie lămurit greșit. Eu nu sunt părinte, dar i-am dat dreptate. 🙂 Și mi-ai amintit că mama mea voia tot doar apă foarte rece, în acele momente, să pară a fi proaspătă, ca de la izvor. 😉 Uite că nu-mi mai aduc aminte, însă, cât de repede s-a încheiat la mine povestea cu trimisul, dar cred că a ținut mai mult decât la tine, fiindcă ai mei au fost cam exagerați, iar eu le semăn…, în sensul că mi se mai întâmplă să exagerez în unele, câteodată. (auto-critică! 😀 )

        Apreciat de 1 persoană

        • Şi eu cred mult în asta cu explicatul pe limba copilului. Că astea cu n-ai voie, nu e treaba ta, eşti prea mic să înţelegi, mi se pare că nu fac decât să stârnească interesul şi putem spune orice despre un copil, nu şi că nu s-ar descurca să afle singur chestii. poate nu din cele mai prietenoase medii.
          Fii mai indulgentă cu tine. Ai motive să o faci, cel puţin în ceea ce priveşte scrisul 😉

          Apreciat de 1 persoană

  12. Tatar Lau zice:

    Ca orice adevăr, nici ceea ce spui despre televizor nu e un adevăr absolut. Oamenii care gândesc analizează informațiile din mai multe surse și încearcă să scoată adevărul la lumină. Dar ce te faci când toate sursele de informare au stăpâni, iar aceștia au puterea să manipuleze informația?
    Ca argument aduc cazul grupului de colegi de facultate din care fac parte. Aici nu poți spune că ai de-a face cu persoane care nu gândesc, ținând cont că toți au trecut printr-o admitere serioasă, cu concurență mare, în vremea când școala era școală. În acest grup sunt unii care postează, fără să-și dea seama, fake-news din propaganda rusă, în care cred. Au ajuns să spună că nu-i adevărat că mor civili, că sunt bombardate spitale, blocuri de locuințe, și că imaginile de la televiziuni sunt contrafăcute, că migrația ucrainenilor e de fapt una economică. Cât de orb trebuie să fii ca să propagi asemenea inepții?!
    Dar nu mi-e rușine nici cu manipularea făcută de cealaltă partea, deși cu asta sunt mai indulgent, pentru că trebuie să contrabalanseze cumva propaganda rusă .
    Spuneai că atâta timp cât ai internet, ești un om liber. Dar ce se întâmplă atunci când un gigant precum Google decide ca anumite informații să nu mai fie indexate de motorul lor de căutare? Te mai poți considera liber?

    Apreciat de 3 persoane

    • Da, nu mai opun rezistenţă, mi se pare nedrept. Spun asta pentru că şi-n postare, şi-n comentarii, am spus că manipularea şi propaganda sunt subiecte diferite, că nu despre asta e vorba, că despre asta aş vrea să vorbim cândva în altă postare, pe larg.
      Dar na, e cumva apropiat de subiect şi atunci nu mai am de zis nimic.
      Am scris aici asta cu libertatea şi netul? Poate mă refeream la alegeri, la a avea de unde alege. Dar nu mai ştiu unde-am zis.
      Întrebare: ai zis că „deși cu asta sunt mai indulgent, pentru că trebuie să contrabalanseze cumva propaganda rusă”. De ce? Asta e întrebarea.
      De ce spui că aia e propagandă rusă şi că există război în Ucraina şi că mor civili?
      Şi eu cred la fel, nu vreau explicaţii legate de evidenţă. Dar întreb de ce noi şi alţii, cu fix aceleaşi mijloace de informare la dispoziţie, credem altfel decât cei care spun că nu există război şi că Rusia are dreptate? Trăim în aceeaşi ţară, acelaşi net, aceleaşi posturi tv.
      Deci? Unde-i buba? La tv? Păi cum? Că uite, din 5 oameni, trei zic că e război, doi că nu.

      Apreciat de 1 persoană

      • Tatar Lau zice:

        Deși s-ar putea să dau apă la moară negaționiștilor și celor ce pun că sunt și români care sunt în nevoie, care ar trebui ajutați, principalul argument că în Ucraina este un război îl consider fuga celor cu mașini bengoase, care nu au motive economice să-și părăsească în grabă țara. Pe ăștia îi vezi cu familiile complete, cu bărbați cu tot, având bani de dat vameșilor ucrainieni ca să le permită trecerea.
        Dar argumentul cu impactul cel mai puternic asupra mea sunt femeile cu prunci în brațe, cu o valijoară pe care o trag după ele. Imaginea acelor prunci triști și obosiți, cu capetele sprijinite pe umerii mamelor, îmi vorbește mai mult decât orice declarație făcută de oficialități, decât orice postare de pe Facebook…

        Apreciat de 2 persoane

        • Exact, exact, exact! E perfect exemplul! Ei, şi iar vin şi întreb: în condiţiile astea, când vezi astfel de imagini, vezi copii speriaţi şi femei disperate, şi tu o ţii pe a ta că e teatru, că oamenii ăia-s turişti şi nu merită ajutaţi, oare chiar televizorul e de vină? Oare nu-i şi ceva ce, în alte condiţii, te face să scuipi un om căzut pe jos, că e beţiv ordinar?
          Apropo de asta, e o imagine cu un copil singur, care trage un troller şi plânge-n timp ce merge. La un moment dat, se opreşte, se apleacă puţin, şi porneşte iar. Mă rupe imaginea aia, nu mi-o pot scoate din minte. Na, şi să fie vorba de un copil care se plimbă-n parc şi plânge doar pentru că e obosit, cum, om fiind, să nu te simţi nimic? Cum? Bun, o fi propagandă. Dar dincolo de asta, acel copil e real şi plânsul lui e real. Chiar dacă unii profită de imaginea asta, pe mine mă termină copilul, nu interesele unora.
          Of! Mulţumesc!

          Apreciat de 2 persoane

  13. Iosif zice:

    Felicitari sincere si merci pentru oferta speciala din superba primavara ! 🙂
    (999)Noua unA, ne plac enorm gogosile…toate,
    mai ales daca sunt bine crescute si coapte.
    Le consumam fara probleme, în special cu …lapte,
    ne bucuram de gust, si de a lor infinita bunatate.
    Un weekend magic, minunat, binecuvântat, în lumina adevarului învesmântat, draga Potecuta !

    Apreciat de 1 persoană

    • Îţi mulţumesc, Iosif!
      Weekend liniştit şi frumos îţi doresc şi eu!

      Apreciază

      • Iosif zice:

        Merci !
        În politică și sociologie,”divide et impera” este o strategie de a semăna discordie și de a se opune elementelor unui întreg pentru a le slăbi și a folosi puterea cuiva pentru a le influența. Acest lucru face posibilă reducerea concentrărilor de putere în elemente care au mai puțină putere decât cel care implementează strategia și face posibilă domnia asupra unei populații în timp ce aceasta din urmă, dacă ar fi unită, ar avea mijloacele de a doborî puterea în cauza.

        Apreciat de 1 persoană

  14. Ecoarta zice:

    Subscriu!☺️

    Apreciază

  15. tink3rbe11 zice:

    Am citit și recitit .
    Ai un fler de
    invidiat!
    Sunt una dintre persoanele care are tv în fiecare cameră a casei ( mai exact 5) ,dar…de vreo 2 ani ( de când cu pandemia) am ales să nu mai deschid tv-ul.
    Am ajuns să fim neinformați …am ales cu bună știință starea,dar nu am regretat.
    Am ales să ne uităm la filme uneori.
    Cum ai spus și tu ,atunci când nu te duce materia apoi nici tv-ul nu te deșteaptă, nici cărțile nu o mai fac și nici nimic altceva.
    Tv este o variantă de distragere a timpului,de informare, însă la fel ca și internetul trebuie să triezi și să alegi ceea ce ți se potrivește. Nu tot ce zboară se mănâncă!
    Despre școală mă abțin!
    Pe când afacerea cu gogoși? Nu contează de care dacă sunt de la tine .

    Apreciază

  16. Drugwash zice:

    Prea stufos subiect ca să-l iau de coadă, mai ales că nu-mi mai pot controla mintea ca să pun ideile în ordinea corectă. Sînt foarte multe de spus, iar subiectul în sine e adaptabil, ca şablon, în orice domeniu. Tatar Lau mai sus a pus punctul pe i în ce priveşte alegerile disponibile care sînt controlate mai mult sau mai puţin din umbră de către giganţi intangibili. Modul în care societatea umană e modelată de către aceşti giganţi face ca pînă şi amintirea gogoşilor cu mere rase să dispară într-un final din conştiinţa colectivă prin promovarea ad nauseam şi ad infinitum exclusiv a celor cu ciocolată, ştiind bine că o minciună repetată de suficient de multe ori capătă putere de adevăr. Iar firimiturile nu ţin de foame, ci doar o amăgesc pentru foarte scurt timp.

    Apreciază

    • Sunt de acord că-i stufos. De aia am şi evitat teme majore, că e oricum prea mult de spus 🙂

      Apreciat de 1 persoană

      • Drugwash zice:

        Esenţa ar fi că oamenii, la modul general, sînt influenţabili; chiar şi cei ca mine care pun totul sub semnul întrebării şi nu iau informaţia gata „mestecată” de alţii ajung la un moment dat să se lase influenţaţi – manipulaţi, dacă vrei – atîta vreme cît sînt supuşi unui flux constant de informaţie falsă în vreme ce informaţia adevărată e ţinută sub control. Îmi amintesc de un documentar neoficial găsit pe site-urile de „fake news” unde se arăta cum e ţesută povestea prezentată de către televiziuni publicului. Ajungea la un moment dat să împartă ecranul în cîteva zeci de mici „pătrăţele” unde fiecare „prezentator de ştiri” repeta exact aceeaşi frază: „this is very dangerous to our democracy”. După cum spuneam mai sus, o minciună repetată suficient de des capătă putere de adevăr. Ai impresia că ţi se oferă libertatea de a alege – ai la dispoziţie zeci dacă nu sute de canale (denumirea e elocventă!) – şi gîndeşti că nu se poate ca toate să mintă, deci dacă se repetă acelaşi lucru peste tot înseamnă că e adevărat, cînd de fapt toată afacerea e orchestrată de sus, fiindcă acele zeci-sute de „guri” aparţin de fapt unui extrem de mic grup de influenţă care dictează, efectiv, ce informaţie să fie difuzată şi cum.
        Şi luînd în considerare cele de mai sus e evident că la un moment dat poate că nu ajunge chiar şi cel mai inteligent om să se prostească, dar cel puţin ajunge să se plafoneze – aşa cum foarte bine a punctat Mugur. Iar opiniile pot fi schimbate pe neştiute, cu timpul.

        Aş putea întreba cîţi dintre cei ce citesc aici au auzit de Michael Moore, Alex Jones, David Icke; cîţi au urmărit stand-up show-urile lui George Carlin; cîţi l-au citit ori ascultat pe Noam Chomsky. Nu cred că vreunul dintre numele respective a apărut pe vreun post teve public, sau cel puţin nu într-o lumină favorabilă şi totuşi ei au avertizat de zeci de ani că urma să se întîmple ceea ce se întîmplă acum. Publicul a fost prea ocupat să admire dizgraţioasele „tunări” ale pipiţelor gen Drăguşanca pentru a mai avea timp şi în special inspiraţie să răscolească după „alternative” care să mai şi prezinte adevărul gol-goluţ în toată urîţenia lui. În general publicul vrea să fie minţit frumos în loc să li se spună adevărul verde în faţă. Cu excepţiile de rigoare, desigur – aşa puţine cîte or fi.

        Suficient pentru acum, am obosit să gîndesc şi nici n-am dormit de ajuns. O săptămînă frumoasă şi liniştită tuturor!

        Apreciază

  17. Diana zice:

    De acord cu tot ceea ce ai scris despre emisiuni ca ale lui Maruta si incasarile din publicitate. 😀 Emisiunile de gen par a le oferi oamenilor ceea ce le lipseste: sare si piper in viata, teme de discutii, constatarea ca ei sunt mai fericiti decat altii (sau invers: mai nefericiti) etc., iar „stirile” de la TV le dau unora senzatia ca sunt informati. Cat timp exista cerere exista si oferta – exact ca-n orice comert (inclusiv comertul de carne vie). Cine vrea sa afle lucruri nu „studiaza” doar „comertul”.
    Mi-am tot propus sa stau mai mult la TV, sa aflu ce „se mai da”, dar n-am rabdare – si n-as mai avea timp de filme. 🙂 Uneori imi amintesc de emisiunile acelea in care sunt difuzate filmulete „facute acasa”, cu fel si fel de tampenii pe care le fac oamenii sau care li se intampla (una dintre emisiuni se numeste „stiinta prostiei” – sau ceva de gen, dar cred ca s-a terminat „sezonul”). Ma sufoc de râs, dar n-as incerca sa ma dau cu trotineta pe-o balustrada, de exemplu. Am fost criticata ca râd de „necazurile oamenilor”. 😀 Ei trimit filmuletele! Sa nu le mai trimita si nu mai râde lumea de „necazurile” lor. Eeeh! 🙂

    Duminica frumoasa iti doresc, Potecuta!

    Apreciat de 1 persoană

  18. condeiblog zice:

    Ca tine! ❤

    Apreciază

  19. Ana G. zice:

    La mulți ani, fată frumoasă și dragă!

    Apreciază

  20. Alex zice:

    Ce subiect tare și atât de actual! Sunt întru totul de acord cu tot ce ai spus, dragă Potecuță! Iar cei care au comentat mai sus au întărit cele spuse de tine. Da, este o chestiune de alegere. De modul în care ne folosim libertatea și gândirea. Nu mai zic de gusturi și preferințe. Numai că, de 30 și ceva de ani încoace, ne-am demonstrat singuri, ca popor, că nu știm să ne folosim libertatea. Facem alegeri dintre cele mai păguboase, la absolut toate capitolele, culminând cu capitolul politică. Așa că… ce ne mai mirăm că și televiziunea a „evoluat” (sau involuat?) în modul în care o vedem? Sunt prea mulți cei avizi de scandal, cancan, pseudo-divertisment, kitch și altele asemenea. Astea le preferă telespectatorii?… asta li se servește! Exact cum ai spus la început cu magazinul de gogoși. Am râs cu lacrimi cum ai zis: „doar n-a căzut cu gura-n ele”! Chiar așa! La fel și cu emisiunile lui Măruță și alții ca el, în lumea televiziunilor românești. Dar, cum bine spuneai, sunt atâtea alte variante cu emisiuni de mare valoare. Să tot alegem. Totul e să vrem, să le căutăm, să ne bucurăm de ceea ce ne place și ne interesează. Dacă într-adevăr asta vrem! Altfel… degeaba mai comentează unii, cu atâta ipocrizie.
    Abia aștept și articolul următor, cel despre manipularea prin televiziune. Câte sunt de spus și la acest capitol!
    Îți doresc numai bine, multă sănătate și zile pline de bucurii! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    • Îţi mulţumesc mult de tot, Alex!
      Tare frumos ai spus şi tu! Nu cred că dacă eliminăm „răul”, lumea se face mai deşteaptă. E prea târziu pentru asta aşa că nu se mai pot scoate emisiunile astea. Oricum, pofta oamenilor pentru scandal are rădăcini adânci şi tare vechi, nu-i de acum, de când cu televiziunea.
      Îţi mulţumesc mult încă o dată!
      Numai şi numai bine îţi doresc şi eu!

      Apreciat de 1 persoană

  21. Roximoronica zice:

    Au fost ani întregi în care nu mă uitam la tv pentru că locuiam singură și în camera mea era doar computerul. Eram foarte selectivă și vizionam doar filme de artă pe care cu greu le găseam pe DC++. Acum, de când locuiesc cu mama ne uităm împreună la televizor la un serial italian de dragul limbii și al timpului petrecut împreună. Și al filmului, care deși e polițist, nu are decât sporadic scene de violență. Sunt mai degrabă sugerate decât explicite. Și serialul acela are în fiecare episod câte o pildă, din care ai ce învăța, și o poantă drăguță de final. În rest postul respectiv are numai filme indiene și din alea „cu bătai”, dar nu ne obligă nimeni să le privim. Atâta timp cât selectezi din grila de programe ceva potrivit pe gustul tău, și nu te uiți la orice, nu văd pericolul. Numai bine, Potecuță dragă! 🙂

    Apreciază

  22. daurel zice:

    Felicitări și pentru această dezbatere!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s