Iar n-am introducere, nici nu vreau. Vouă vă vine să credeţi că există acum, în momentul în care scriu, un răzbel cu furci şi topoare, deocamdată pe FB, şi totul a început de la o carte care încă nu a fost lansată oficial, că abia a fost pusă pe un site pentru precomandă (deci n-a citit-o niciunul dintre ăia care scot fum pe nas), dar îl înjură pe cel care a scris-o, pe cel despre care e scrisă şi pe cei care îi iau apărarea celui care a scris-o şi care, la rândul lor, îi înjură pe cei care înjură? E de Doamne fereşte! Şi totuşi, ne războim pe cărţi. E bine, e foarte bine, e extraordinar de bine. Oare există un subiect pe lumea asta în care să nu fim experţi şi să nu sărim la gâtul celor care îşi permit luxul de a avea o părere diferită de a noastră? În fine.
Şi cum în stânga război, în dreapta război, în faţă ceaţă şi vânt, m-am cuibărit aici cu chef de joacă. Dacă am cu cine, bucuria e pe măsură. Dacă nu, mă joc singură. 😀
Am văzut zilele astea, pe pagina lui Silviu Iliuţă, o chestie mişto. Nu ştiu dacă-i aparţine ideea, eu la el am văzut, de el vă zic. Deci clar nu-i ideea mea şi oricum nici nu vreau să o preiau aşa cum am văzut-o. La el era să spui despre oraşul în care locuieşti, fără să-i spui numele, dar să se prindă toată lumea. Fain. Mno, io-s mai cu moţ şi vreau să ne limităm la poezie. Sau hai, bine, dacă nu există poezie, la ceva în zona asta: un actor, un pictor, un sculptor, un scriitor, un cântăreţ, un sportiv.
Vă rog din tot sufleţelul meu, nu puneţi linkuri. Da, ştiu, sunt exagerată, recunosc. Nu e vorba de nicio încălcare, nu e vorba de niciun drept la liberă exprimare, nu mă plăteşte nimeni să vă rog asta, e pur şi simplu o spaimă a mea de pe vremea-n care oriunde-aş fi scris, orice-aş fi făcut, eram spam. Toate comentariile intrau la spam, nici postările nu-mi apăreau în reader. Cu ajutorul vostru, am dat peste un site pe care puteam verifica linkurile inactive, problemă care poate duce spre spam grav. Aveam sute. Youtubeuri care între timp au fost şterse, siteuri închise, linkuri mutate. Am şters cât am putut, că n-am avut nervi de toate. Dar în ziua-n care am făcut treaba asta, după un refresh, comentariile mele n-au mai intrat la spam.
Sunt berbec la zodie, sunt berbec şi prin viaţă, uneori. Recunosc că poate fi o simplă coincidenţă, da. Şi recunosc că multe au fost şi de la sursele pozelor. Dar a trebuit, din păcate, să şterg multe şi din comentarii. Şi am rămas cu teama asta şi sper să mă înţelegeţi. Şi dacă vi se pare că e o păsărică, vă spun eu că e un stol întreg, dar vă rog, lăsaţi-mă aşa, şi nu vă supăraţi.
Deci: dacă vreţi, evident, să spuneţi fie despre oraşul în care v-aţi născut, fie despre cel în care locuiţi, şi ştiţi un poet născut acolo, puneţi o strofă dintr-o poezie scrisă de el. Fără să puneţi numele, că asta e ideea. Doar versurile. Dacă nu aveţi poeţi născuţi în zonă, poate aveţi un actor. Na, aici ar fi greu fără nume, că dacă puneţi doar un film, la câţi actori mai joacă în el… greu. Deci aici e cu nume. Dacă aveţi scriitori, numele unei cărţi. Dacă e cântăreţ, numele celei mai cunoscute melodii. Dacă e compozitor, la fel. Şi tot aşa.
Nu facem discriminări: dacă nu e chiar din oraş, sat, comună, poate fi şi din judeţ. Mno aşe.
Vreţi? Dacă nu, nu. Dacă da, da! 🙂
„Printre copacii morți de vremi,
Pe stratul frunzelor căzute,
Peste cărările pierdute,
M-ai tot chemat și mă tot chemi.
Dar azi, cînd dorul mă usucă,
Sunt osîndit numai să plîng,
Nu pot la piept să te mai strîng …
Fiind iubire-ai fost nălucă.”
🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eheeei, „Tu… oraş al poeziei, grădina mea cu mii de trandafiri, ademeneşti poeţii tăi să scrie balada neuitatelor iubiri” 🙂
Mulţumesc mult!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mulțumesc și eu! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
”Sunt a lui Gog și-a lui Magog odraslă,
În van izbesc cu pumnii –n porți , în zid,
Și, totuși, vă întreb: să plâng aicea,
La poale de Carpați, e-ngăduit?”
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Recunosc, n-am ghicit. Am ajuns la Erika noastră, căutând. Frumoasă căutare, mulțumesc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
„Astăzi vocala mea este murdară
căzută-mi este în noroi
iubito princiară
care n-ai vrut să fim doar doi
Cămaşa asta a vorbirii
mi-au asudat, s-au murdărit
iar lacrima gîndirii
în sare s-a sleit
Doar frigul încă mai mi-e prieten
cu turle de biserici”
ApreciazăApreciat de 1 persoană
„O, e amiază, orașul e-n creștere…” 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Editează putin comentariul meu, Po…
ApreciazăApreciază
😳
Îmi spui, ca la tută, unde? 😳
ApreciazăApreciază
Nu mai e nevoie editarea. Când am trimis comentariul, versurile apăreau pe orizontală, unul după celălalt, acum am vazut ca sunt redate corect, pe verticală, unul sub celălalt.
ApreciazăApreciază
M-am speriat. Că din ce mai știam, așa era. Recunosc, nu eram sigură pe mine. Am căutat, fix așa era. Și de aia îmi era jenă, că nu vedeam unde nu e bine. Mă bucur că s-a așezat bine!
Mulțumesc, Castan! Ce alegere frumoasă!
ApreciazăApreciază
Jenă și sperietură? 🙂 Po, drumeții își împart merindele, oricum ar fi…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
E drept. Dar când mă rugați voi ceva și eu nu mă prind, mă rușinez. 🙄
ApreciazăApreciază
Sper sa nu ma certi pentru alegerea facuta 😂😂
„ochii tai imi amintesc cat de mult ne iubeam
si cum ca doi copii in brate ne strangeam
mi-amintesc cand imi spuneai ca ma iubesti
dar nu inteleg acum de ce ma parasesti
traiesc inconjurat doar de oameni rai
si tot ce-mi amintesc acum sunt doar ochii tai”
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Cum aș putea să te cert? Știu melodia pe de rost. 😀
ApreciazăApreciază
No, eu sunt scurt de data asta, pentru că: „mă doare la bass” 😁
Adică nu mă doare, dar știi despre ce-i vorba.
Seară frumoasă, Po !
ApreciazăApreciază
Păi nu știu eu? Aș fi pariat pe el! Deși, faptul că am zis și de județ, aș fi dat un 30% și pentru vecinu’. Dar da, miza mare pe el era 😉
Mulțumesc, Ștef!
Seară frumoasă și ție!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am vrut ceva de Furdui Iancu, dar na, am ținut neapărat să fie din Alba Iulia. 😇
Cu drag !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, așa e, ce ai zis tu e chiar din oraș. 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
„nu se stinge dorul pentru om
oricât s-ar ascunde de departe
locuim între pereţi cu cărţi
locuim şi-ntre coperţi de carte”
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Oooo, ce frumoasă poezie! Nu o știam. Și m-a dus… unde m-a dus 🙂
Mulțumesc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îmbrățișări! ❤️ 🙂
ApreciazăApreciază
Și de la mine!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Compozitor cunoscut pentru muzica din filmul „2001: A Space Odyssey”, născut într-o micuță urbe din Transilvania. 😜
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da’ ce frumoasă urbe! Mie mi-a plăcut acolo! 🙂
Mulțumesc pentru răspuns! Am avut puțin de lucru, că doar nu le știu chiar pe toate, dar îmi place când învăț!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
„Ai puțintică răbdare,stimabile”!.
„Trădare să fie, dacă o cer interesele partidului, dar să o știm și noi !”
„Eu cu cine votez ?”
„Zoe,Zoe,fii bărbată !”etc.etc
Te-ai prins tu😃😃
Pupici ❤️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Tiiii, frumooos! Bun, bun 🙂
Te pup, draga mea!
ApreciazăApreciază
Dorul
Dragostea mea,
ancoră grea,
ţine-mă strâns;
toate mă dor:
gura – de dor,
ochii – de plâns.
Pupicii 😘
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Iooooi, una dintre cele mai… și aici se pun multe cuvinte frumoase!
Mulțumesc, Ileana! Te pup!
ApreciazăApreciază
Eu care voiam intr-una alt şi alt decor
Eu care spuneam prea lesne şi oricui mi-e dor
Abia cand a plecat plangand şi n-a mai fost a mea
M-am indrăgostit numai de ea.
😊❤🤗
ApreciazăApreciat de 2 persoane
E cântăreț, dar sper că e primit 😊
ApreciazăApreciază
Și ce cântăreț! Cum să nu fie primit?
Te îmbrățișez și îți mulțumesc, draga mea!
ApreciazăApreciază
E și poet- Adrian Păunescu,autorul versurilor 😛
ApreciazăApreciază
Eu nu am știut asta. Am căutat acum și nicăieri nu apare că Adrian Păunescu ar fi autorul acestor versuri. Știu că Ducu Bertzi, ca mulți alții, are a pus pe muzică versurile marelui poet, dar nu știam că asta. Voi mai cerceta, sunt curioasă și îmi place să aflu lucruri noi 😊
Oricum, era ideea că Ducu Bertzi e din orașul meu natal și prin aceste versuri e ușor de recunoscut.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Ah, exact. I-am răspuns Marinei înainte să văd răspunsul tău.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mona se referea la Ducu Bertzi. Că Păunescu-i născut altundeva 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am revenit. Mi-ai dat temă de casă, Marina 😀 şi mi-a făcut plăcere să mă pun la punct, aşa că îţi mulţumesc!
Când am citit comentariul Monei, direct la Ducu Bertzi m-am dus cu gândul pentru că, deşi ştiu multe melodii de la el, asta e cred cea de referinţă deci şi dacă nu zicea că-i cântăreţ, tot la el m-aş fi gândit.
Dar după ce ai zis tu de Păunescu, mi-am dat seama că habar nu am cine a scris versurile. Am căutat, m-am documentat.
Poeta Daniela Crăsnaru, naşa de cununie a lui Bertzi, a scris versurile care sunt de fapt o adaptare a piesei în italiană „Sono innamorato di mia moglie”.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Sorry! Se cânta la cenaclul Flacăra și eram convinsă că sunt ale lui Păunescu, ca și multe altele cântate de Ducu Bertzi.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Stai linistită, abia am aflat și eu ceva azi 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
[prea multe de spus şi nu-s urechi s-audă]…
… c-aşa-i în tenis. 😦
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Nu-mi dau seama dacă e vers sau altceva, mă mai gândesc mâine, să știu măcar de unde să o iau.
ApreciazăApreciază
Uf, bine că am intrat pe modul normal. Aia cu tenisul nu a apărut prima dată. Chiar mă miram…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Uite-aşa lipseşte cîte ceva de aici, cîte ceva de dincolo, azi mai puţin, mîine mai mult, din ce în ce mai importante… pînă rămîne doar ce e programat să rămînă.
Dar asta n-are nici o legătură cu subiectul zilei. C-aşa-i în tenis, nu…?
ApreciazăApreciază
Nu lipsea nimic. Dar fiind spațiu mai mare între rânduri, aplicația mi-a afișat numai începutul.
ApreciazăApreciază
Lipsea privirii – totuna. De cele mai multe ori omul în subconştient consideră că „dacă nu vezi nu există” şi trece mai departe. Mă refer la tehnici subtile de ascundere a materialelor mai puţin dorite – asta cînd nu sînt şterse de-a dreptul (încearcă să pui într-un comentariu, direct pe pagină, un link spre o imagine formatat cu tag-uri HTML img, vezi dacă mai apare ceva). De ceva vreme cel puţin în Linux – dar cred că şi în alte sisteme de operare, inclusiv cele de pe telefoane/tablete – scrollbar-urile sînt ascunse şi doar dacă încerci efectiv să derulezi imaginea/pagina apar pentru scurt timp; în rest sînt nişte linii punctate aproape invizibile care ar trebui să ofere indiciul că „mai există ceva dincolo de ce se vede pe ecran” – uşor de trecut cu vederea.
Aici poate că nu e cazul… sau poate că este. Ce aş vrea eu să înţelegi e că de obicei cînd analizez o problemă extind contextul la modul general, nu rămîn strict pe acea problemă, de aceea unele explicaţii pot părea deplasate în contextul local. 🙂
Şi mă opresc, că iar am ieşit din topic. 😳
ApreciazăApreciază
Hrupiște, acum în Grecia… 😛
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cred că, mai degrabă, Dragoş se referă la autorul textului, Marina, nu la Toma.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Probabil, dar nu știu cine e autorul. M-am gândit la Toma Caragiu, și la faptul că a locuit multă vreme în Ploiești. Dar i-am spus locul de naștere, așa, ca să-l tachinez un pic 😛
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Păi nu cred că ar încălcat Dragoș regula și anume ca cel despre care scriem să fie născut acolo. Adică sper! Că altfel nici eu nu mai sunt sigură pe nimic. De aia cred că de autor a zis.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Cel mai probabil memoria îmi joacă feste sau informaţiile pe care le aveam erau greşite. De fapt, cu tot ce se întîmplă în jur, istoria fiind „redescoperită” şi/sau ştearsă şi/sau rescrisă, orice e posibil. Chiar eram convins că Toma a fost ploieştean get-beget. Dacă nu, mea culpa. 😳
Mnoh, ca să fiu sigur aş putea pune ceva versuri proprii, că măcar de mine sînt sigur unde m-am născut. Sau…? 🙄
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mno vezi ce-mi faci? Acu io cum mă scot în fața Marinei? 🙄
Că aș fi băgat mâna-n foc că n-ai treabă cu grecii. Deci cumva Marina a avut dreptate, tu la Toma te refereai, eu la Dan Mihăescu 😂
Pune repede versurile alea, să mă scot așa 😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
De-vin
Pahar gol şi uscat,
De vin nemîngîiat,
Singur pe masa goală
Cu urme de păcat,
Tînjesc a sticlei gură
Şi-al vinului buchet,
Un gol mă roade-n pîntec
Şi nu mai pot s-aştept.
Cu sticla goală-n mînă,
Cu chipul palid, trist,
Priveşte lung la mine –
Uitase că exist.
„Ce mai aştepţi, bătrîne?
Cînd via s-a uscat
Nu vor mai fi ciorchine,
Nu va mai fi păcat…”
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Pfuai ce frumos!
Acum mă bucur că s-a produs confuzia asta, altfel nu le lasai aici!
Mulțumesc!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Hehe, poezia e pe blog de mult timp, ai trecut deja pe acolo acum vreo… cinci ani. Uite aici. 🙂
Mai sînt multe, dar cine mai are chef, timp şi răbdare să răscolească trecutul…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Apăi… eu nu mai știu ce-am făcut sâmbătă și tu-mi zici de acum 5 ani?
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Păi ce, io mai ştiu ce-am făcut acu’ cinci minute? 😆 Dacă nu căutam pe blog habar nu mai aveam ce-am scris toţi anii ăştia. 😳 Şi-am zis să-ţi aduc aminte dacă tot mi-s prin zonă. 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
“Mor povesti, se nasc povesti
Nu mai sunt si nu mai esti
Jumatatea unui zbor
Ucis de dor
Mor iubiri, se nasc iubiri
Cu tot cerul din priviri
Si cu spaimele din noi
Cei tristi si goi…tristi si goi…si goi”
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Uai, ce frumos!
Şi versurile, şi melodia, şi zona de unde vin ele!
Mulţumesc, Iosif!
ApreciazăApreciază
Cu mult drag si cu mult dor…”Berbecut” cu Sufletul în zbor pe nor ! 🙂
Zile senine cu bucurii si pace pline !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
🙂
Îți mulțumesc, Iosif!
Numai bine îți doresc!
ApreciazăApreciază
Eu ce să mai, că știi și tu – și mulți – unde stau. Și totuși…
În orașu-n care plouă
De trei ori pe săptămână
Un bătrîn și o bătrînă –
Două jucării stricate –
Merg ținîndu-se de mînă…
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Peste vreo două generaţii, copiii – dacă vor mai exista copii umani pe Pămînt – vor întreba „ce-i aia bătrîn?”. Scenariul din Logan’s run pare o posibilitate reală pentru viitorul nu prea îndepărtat. 😦
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Două generații pînă la roboți…?? Nah, eu vedeam semne de epoca de piatră în comportamentul uman, dar dacă zici…
Ms pt link. Îl rețin, deși nu văd filme pe te. Și nici la distopii nu mă uit, usually 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eh, nu mă refeream la roboţi ci în cel mai bun caz la hibrizi umani (de parcă n-am fi deja!) sau chiar la non-umani (adică non-tereştri).
De obicei cînd menţionez ceva ofer şi un link spre minimă documentare, cel puţin pentru a satisface curiozitatea inerentă, în special cînd există posibilitatea de confuzie (mai multe materiale cu acelaşi nume). În rest fiecare continuă – sau nu – după dorinţă. 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
a, păi stai, că tu mi-ai pus doar trailerul, acum am văzut. zici că-i Războiul Stelelor :))))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
De fapt ideea e că acolo e o scurtă prezentare a acţiunii, pe lîngă trailer, şi asta era important: ideea că viaţa se termină (voluntar!) la 30 de ani în film. 😉
ApreciazăApreciază
Din acelaşi „decor” din care i-am răspuns lui Rătăcit prin gânduri, îţi răspund şi ţie:
„Scris-a o romanţă nouă
Minulescu-ndrăgostit
despre-oraşul care plouă
şi iubita l-a minţit…”
Că tare-mi place melodia, nu de alta 🙂
Mulţumesc, Issa!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
😀😀 iubita?? Trebuia plural, dar se strica rima 😀
ApreciazăApreciază
😀 😀
Iubita de azi. Sau de acum 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
”Nu te întreb de ce nu ești al meu ,
de lângă mine cine te-a luat .
Nu te întreb de ce din curcubeu
lacrimi de nostalgie-au picurat .
În mine primăverile-au murit
și trandafirii tăi au sângerat,
Aș vrea să strig , să știi că te-am iubit
dar o durere grea m-a-nconjurat .
În seara asta pentru tine cânt
chiar dacă stiu că este nebunie ,
Cad stele , vin să moară pe pământ
Iubirea mea devine poezie .”
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Dacă nu-s ale tale… mă dau bătută 😳
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cred că e firesc să nu ghicești, pentru că e vorba de o colegă contemporană, ale cărei poezii îmi plac mie și seinenilor. E vorba de Maria Filipaș.
ApreciazăApreciază
Faptul că ţi le-am atribuit înseamnă că mi-au plăcut mult deci da, frumoasă alegere! 🙂
Mulţumesc pentru lămuriri, Petru!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Filantropica
ApreciazăApreciază
Oh, da. Fain răspuns!
Dincolo de locul în care-a fost filmat, e atât de universal filmul ăsta, încât poţi spune că e de peste tot 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
M-am gândit la locul de naștere al regizorului. 🙂 Dar imi place mai mult ideea ta.
ApreciazăApreciază
Aaaaa! Neaţa, Potecuţo! 😀
Nu m-aş fi gândit. Credeam că dacă ai pus numai titlul filmului, fără să laşi acişilea un indiciu mic, gen regizor, actor în rol principal, bărbat, sau femeie, am zis că-i strict legat de loc. Şi mi-a venit în minte poetul Gării de Nord şi alte alea 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu cel în care m-am născut, dar orașul meu de suflet –
Vânt, dumbrăvi şi optsprezece ani …
Strada cu salcâmi şi cu castani,
Primăvară-n balta renăscută,
Zile ce-amintirea le sărută …
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Şi sunt salcâmi şi castani în oraşul ăsta de suflet cu „B”? 🙂
Mulţumesc, Marina!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Au fost, dar salcâmii i-au mai tăiat… Castani mai rămăseseră, pe ici, pe colo…
ApreciazăApreciază
Of! Păcat!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Casele vechi, de patrimoniu, sunt in paragina… ca mai peste tot.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Chiar dacă ştiu că mesajele nu le citeşti,
În visul tău mereu tu mă regăseşti,
Ai tăi îţi spun tot mereu „nu te gândi doar la ea”
Dar tu ai vrea..
Aş vrea să zbor pân’ la stele fără să mă opresc,
În drumul meu prin viaţă să te găsesc,
Nu-s vorbe goale când îţi spun te iubesc,
Hai strigă tareee…
Tu şi eu, ne vom iubi mereu
Şi ne vom privi din adâncul inimii
Pân’ la soare..
Reuşesc să te iubesc pân’ la soare.
Tu şi eu, ne vom iubi mereu
Şi ne vom privi din adâncul inimii
Pân’ la soare…
E si varianta in engleza. ^^ Crazy, sexy, wild, we just wanna let it out. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am avut o uşoară tresărire când am citit primul vers. Ştii cum se vede-n reader, apar numai două rânduri. Şi în secunda aia, creierul a procesat: ioi, am ratat un mesaj de la Ana şi n-am răspuns? 😀 😀
Dar ce darnică e zona aia, atâţia oameni talentaţi, zău aşa! 😉
Mulţumesc, Ana!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Ahahahahhhhhh, nu m-am gandit la asta, zau! Asa e, avem si sportivi, si artisti. ❤
ApreciazăApreciază
😀
Aveți! Puteți da și altora 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
„De-un viteaz așa fălos,
Și la inimă milos,
De-un viteaz așa de mare,
La sărmani dă ajutoare”
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Și încă puțin ajutor 🙂
“ Mocirita cu trifoi,
Mocirita cu trifoi
M-or petat la maica doi
M-or petat la maica doi
Spune-mi puiule de cuc
Spune-mi puiule de cuc
Dupa care sa ma duc
Dupa care sa ma duc
Hei tu mandruleana me’
Hei tu mandruleana me’
Duce dupa care-i vre’
Duce dupa care-i vre’
Dupa cel frumos m-as duce
Dupa cel frumos m-as duce
Ca are gurita dulce
Ca are gurita dulce“
În cele din urmă a ales pe cel frumos și gura dulce! 🙃
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Hm. Nu ştiu dacă e vorba doar de zona din care fac parte cele două sau asta are legătură şi cu cine o cântă. Că la Pintea părea uşor 🙄
ApreciazăApreciat de 2 persoane
E bine!
ApreciazăApreciază
Daaaa?
Ieeei!
ApreciazăApreciază
„Compatrioţii mei au geniul superlativului. Îţi trântesc un compliment de pe urma căruia nu-ţi mai revii…”
ApreciazăApreciază
Eheei, „greutate” şi genialitate!
Poate de aia „când eram tânăr, nicio plăcere nu prețuia mai mult ca aceea de a-mi face dușmani. Acum, de cum îmi fac unul, primul gând e să ne împăcăm, ca să nu trebuiască să-mi bat capul cu el. Să ai dușmani reprezintă o mare răspundere. Propria povară îmi e de-ajuns, nu mai sunt în stare s-o duc pe a altora.”
Te pup, draga mea!
ApreciazăApreciază
„Iată-mă ‘s ….sosăsc dintr-o călătorii, în care-am pătimit o sutâ di șotii ….ș-o mii”
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Hehehe, ce exemplu delicios!
Mulţumeesc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu mare drag!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
E o idee minunata!
Felicitari!
P.S.
Dacă citeam mai devreme, citam ceva din Petru Racolța din Seini deoarece sunt dintr-un sat vecin…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc frumos!
Se poate și acum, Petru s-ar bucura tare 🙂
Seară frumoasă!
ApreciazăApreciază
O idee tare faină, dragă Potecuță. În felul acesta ne-ai făcut să ne mai amintim de poeții și scriitorii de prin zona fiecăruia. Uite la ce m-am gândit eu:
„Un bou ca toți boii, puțin la simțire,// În zilele noastre de soartă-ajutat,// Și decît toți frații mai cu osebire,// Dobîndi-n cireadă un post însemnat”… și așa mai departe. Parcă ar fi scrisă pentru zilele noastre!
Numai bine, cu drag! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îţi mulţumesc mult, Alex!
Păi da, când suntem turişti, ne place să aflăm că prin locurile alea s-a născut, a crescut, a studiat… deci face bine o reamintire a celor care s-au născut pe unde ne-am născut sau crescut şi noi.
Ce exemplu frumos ai adus! Şi da, parcă e pentru acum… aşa cum a fost şi va fi pentru oricând 😉
Zi frumoasă îţi doresc!
ApreciazăApreciază
Am vrut să-ţi dau super greu, dar sunt aşa de bun la germană că după opt ani pe-aici n-am putut să găsesc o amărâtă de strofă din poeziile lui Robert Walser, un mare scriitor al Bienne-ului, de fapt Biel-ului, după denumirea germană. Apropo, de curiozitate, ai fi înţeles nişte versuri bine făcute pe nemţeşte? 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Naturlich! Cu umlaut, evident, dar nu-l am pe tastatură. Ştiu vreo 10 cuvinte-n germană deci unde n-aş fi înţeles, aş fi pus de la mine cu ce aş fi crezut că se leagă.
De exemplu, „diese Tür ist grau” (e luat cu copy, de aia are puncte). Ştiu până la grau. Dar cum poate fi o uşă? Închisă-deschisă. Nu e, că le ştiu şi pe astea. Mare-mică. Nici asta nu e. Deci rămâne o culoare care, fie vorba-ntre noi, n-are importanţă aşa mare-n propoziţie, sau ceva legat de material deşi nici asta nu poate fi, că după ist ar mai fi fost ceva. Deci? Sunt pui de neamţ sau ce? 😀 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Prima mea deducţie a fost că grau e verde, deci îţi dai seama…. Dar ne-ai provocat pe noi şi tu nu te-ai conformat. Deci ce să fie de la tine din oraş? Ceva despre corola de minuni a lumii sau legea lui Newton pe nemţeşte? 🙂
ApreciazăApreciază
Dacă grau e verde atunci ce e grün…? 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Grün e tot un verde, da’ mai închis. 😀
Ne încurcăm într-un gri? Şi oricum, a zis că a fost prima deducţie. A doua sigur a fost aia bună 😀
ApreciazăApreciază
Cumva o aproximăm noi, că ne pricepem. Deşi tonurile de gri devin din ce în ce mai închise.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Tiiii, adică nici tu nu râzi de germana mea? 😀
Hopaaa! Stai aşa că-i altceva. Sunt confuză. Ai zis de legea aia pe nemţeşte cu gândul la herr prezident? Că dacă da, atunci nu ştiu ce-i cu corola. Dacă nu, atunci nu ştiu la ce te referi cu legea, dar cu corola da. Că nu se pupă corola cu herru, de aia zic 😀
Eu am zis ceva undeva pe aici de oraşul meu. 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, clar, corola de minuni a lumii şi herr prezident sunt din poze diferite. Dar legile fizicii ar trebui să-i fie încă familiare. Chiar dacă le-a uitat, trebuie să-şi fi amintit de ele uitându-se la cum îi pică procentele… 🙂
ApreciazăApreciază
Crezi că le mai știe? Mă rog.
Sunt din poze diferite, da. Dar corola a umblat și pe aici și are și Universitate deci e ok. 😉
Numai că na, nu știam exact la ce te referi.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am citit multe comentarii interesante. Dar eu sunt nehotărâtă: Florida sau România?
Mâine mă hotărăsc şi revin!
ApreciazăApreciază
Alegerea e a ta în totalitate! 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cam târziu ce-i drept, dar cel puțin nu am uitat! Am ales în final Florida, dar dacă nu e tâziu, pot reveni şi cu România!
„The movie will begin in five moments.
The mindless voice announced
all those unseated will await the next show.
We filed slowly, languidly into the hall.”
Ştiu sigur că pentru tine e floare la ureche!
🤗🤗🤗
ApreciazăApreciază
Nu e târziu deloc, poți reveni când vrei și cu ce vrei. Știi că mă bucură mult așa cum m-a bucurat tare mult și „floarea la ureche” 🙂
Mulțumesc, draga mea!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
„Să nu crezi ce spun acum
Vorbele imi sunt vânt nebun
Să nu crezi ce-ți spun acum
Chiar de eu îți spun, vei fi a mea oricum
Să nu crezi ce auzi acum
E un cântec scris pe drum”
Vorbesc despre interpretul lor
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Abia acum realizez că îmi era dor de melodia asta!
Mulţumesc, Lu!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
„Noi vrem să rămânem cu iadul nostru şi n-avem nevoie de nicio rază din cerul vostru!” 😁
ApreciazăApreciază
Eiii, ce fain! La crama din… 🙂
Mulţumesc, draga mea! Frumos citat!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Faină de tot ideea jocului!
Venit-am tarziu, da’ nu-i suficient! PC imi joaca feste! Of, of, aoleu! 🙂
„O grădină îngeri meşteri
Zugrăvit-au la fereastră,
Şi e frig în casa noastră,
Ca subt bolta unei peşteri
Dormi, copile, dormi!” (…)
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eeee, ai venit tu târziu, dar şi când ai venit… 🙂
Ce versuri frumoase ai adus! Îţi mulţumesc frumos!
ApreciazăApreciat de 1 persoană