De vorbă cu…

Bună ziua şi bine v-am găsit! În primul rând, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să îmi acordaţi acest interviu!
Bună seara! Da, s-a făcut seară între timp, se pare că secundelor nu le pasă de formule şi formulări, din contră, parcă vor să facă în ciuda lor şi să le pună într-o lumină proastă, făcând să fie seară deşi încă nu s-a stins ecoul salutului de bună dimineaţa. Şi da, bine. Bine că m-aţi găsit. Sau că v-am găsit. Cine mai ştie cine a găsit pe cine şi dacă chiar ne-am găsit cu adevărat. După introducere, n-aş spune. Dacă ne-am fi găsit cu adevărat… dar lăsaţi, să continuăm.

V-aş ruga să ne spuneţi câteva cuvinte despre dumneavoastră. Să vă prezentaţi în câteva cuvinte, pentru cei care nu vă cunosc.
Cu ce i-ar ajuta asta pe cei care nu mă cunosc? De ce i-ar interesa în vreun fel? Şi, pentru cei care deja mă cunosc, ce rost mai are să mă prezint? Ce le-aş putea spune celorlalţi? Să încep cu prima zi a devenirii mele? Vă daţi seama cât ar dura până aş termina?
Cam ce-ar putea spune un om despre el la întrebarea asta? Sigur, unii ar simţi nevoia să etaleze diplome şi funcţii, titluri şi glorii. Şi bine fac. Dar oare chiar asta sunt ei cu adevărat? Asta îi defineşte? Nişte maculatură pe post de diplomă? Nu. Tot ce e dincolo de ele şi tot ce-a dus la împlinirea lor. Nu rezultatele-s importante aici, din astea avem cu toţii sub o formă sau alta. Dar cu ce preţ? Cine am devenit în timp ce ne zbăteam să ajungem la ele, spre ele? În ce ne-au transformat?
Despre astea nu vorbeşte nimeni şi e păcat. Ce să vă spun deci? Câte diplome stau aruncate prin sertare? Cât mai contează ele?
Să mă descriu? Sunt… un om care se descoperă câte puţin în fiecare zi.

Spuneţi-ne anotimpul preferat, culoarea preferată, cartea preferată, muzica preferată, mâncarea preferată. Ceva din care să înţelegem cum sunteţi ca om?
Sunt curioasă cam ce spune despre un om faptul că îi place să mănânce un anumit fel de mâncare şi preferă o culoare în detrimentul alteia. E un om bun cel care adoră culoarea apusului în serile de vară? Sau e romantic doar pentru că? Şi dacă nu preferă ci doar iubeşte? Îl descalifică asta din vreun top al oamenilor demni de a fi luaţi drept exemplu? Sau e numai bun de pus în vreun colţ al ruşinii pentru că nu preferă ce ar vrea lumea să prefere? Ce e de preferat să preferăm?
Dacă spun că anotimupl preferat e cel din fiecare zi şi mâncarea pe care o iubesc e cea împărţită la doi, la trei, la patru, la 20, în ce categorie m-aţi încadra?

Ce părere aveţi despre cei care…
Părerile despre alţii sunt doar păreri, niciodată certitudini, niciodată exponate pe care să le admirăm în grup, niciodată lucruri care se spun şi se analizează. Sunt doar păreri. Care nu contează.

Să ne imaginăm că aţi fi nevoit să plecaţi pe o insulă pustie…
Să ne imaginăm întâi cam cât de bogat ar fi cel care a adresat prima dată această întrebare, dacă toţi ceilalţi i-ar fi acordat drepturile cuvenite. Ce păcat că nu s-a gândit la mai multe, ar fi fost şi interviurile mai spumoase.
Deja suntem pe o insulă pustie. Cu toţii. Fără să vrem să o recunoaştem. Dar, dacă vreţi să ne imaginăm cum ar fi să… atunci vă rog să vă imaginaţi şi răspunsul.

Dacă ar fi să alegeţi între…
Când va fi să aleg între, voi alege. Azi nu e cazul aşa că oricare ar fi cele două lucruri, încă se poate fără să elimin.

Există ceva ce vă displace?
În afară de superficialitatea asta din întrebările standard din care nu vrem să scăpăm?
Da, falsa impresie că e important omul dincolo de senzaţional, dar nu căutăm decât senzaţionalul din viaţa fiecărui om.

Vă mulţumesc pentru timpul acordat!
Nu v-am acordat timp, timpul e încă al meu. V-am acordat doar nişte răspunsuri.

Acest interviu e ceva ce mi-aş dori să existe. Să fie un om care să răspundă astfel unor întrebări care n-au ce căuta în niciun interviu de nicăieri. Nu e real. Dar aş vrea să fie. E o joacă, a mea cu mine.

Foto

Acest articol a fost publicat în Suflet pe poteci și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

59 de răspunsuri la De vorbă cu…

  1. stela9 zice:

    Răspunsuri pe măsura întrebărilor🙂

    Apreciat de 2 persoane

  2. Jo zice:

    Jesus, bietul reporter! Se lasă omul de meserie. 😀

    Apreciat de 2 persoane

  3. ah, da! sunt acele raspunsuri din noi care de cele mai multe ori tipa din spatele usilor pe care le tinem inchise. cat de bine le-ai dat glas!
    cata fatalitate, moralitate si destin…
    hai sa fim noi!
    felicitari, Potecuta!
    ♥️

    Apreciat de 2 persoane

  4. sticri zice:

    Raspunsurile imi amintesc despre „ironia inteligentei” sau „inteligenta ironiei” pe care o avea Andrei Gheorghe si pe care o doza in functie de cel cu care dialoga.
    PS: Reporterul (virtual) a uitat sa intrebe despre planurile de viitor …. 🤣

    Apreciat de 2 persoane

    • M-am plictisit eu, că ar mai fi fost întrebări din astea stupide. Dar da, să știi că de asta am uitat. Poate facem partea a doua 😀
      Mulțumesc, Sticri!

      Apreciat de 2 persoane

      • sticri zice:

        Bag seama sa nu prea ti-a placut Andrei Gheorghe 😉

        Apreciat de 1 persoană

        • E atât de greșită concluzia încât chiar mă întreb ce anume din răspunsul meu te-a făcut să crezi asta?
          Că nu am zis nimic de el? Comparația cu el e departe tare de mine. A fost un jurnalist cum unii nici nu știu să viseze să fie, nicio șansă să și fie cândva.
          Și eu aici doar m-am jucat, deci nu cred că aș putea avea ceva din ironia lui care ascundea tone de cărți citite și o inteligență pe care puțini o au.
          Deci ba da. Mi-a plăcut mai mult decât aș putea spune. 13-14 cu Andrei e studiu de caz pentru orice. În primul rând pentru societatea noastră. Și nu doar asta.
          Sunt, cum ar spune el, veriga slabă, pot pleca acasă. 😀

          Apreciat de 3 persoane

          • sticri zice:

            Gata, ma fac mic, nu mai zic nimic…..😂😂. Mi-ai dat sah mat …
            PS: Din pacate acea „ironie fina” dar care ustura foarte tare, s-a dus … cu el, din pacate.

            Apreciat de 1 persoană

            • Așa! Stai jos, doi! 😀 😀 😀
              S-a dus, da. Acum unii țin morțiș să-ți spună, nu să arate, că-s talentați, inteligenți etc. Știu, e bine să avem încredere în noi, să ne scoatem în evidență calitățile. Dar pe mine mă apucă mâncărimile când aud: “bă, tu știi cine sunt eu? Tu știi câtă școală am făcut eu? Tu știi câte diplome am eu câte concursuri am câștigat, câte cărți am citit?”
              Arat-o, mămică, nu o urla. Ei, oamenii ca el nici nu trebuie să spună, o arată de cum deschid gura. Și el era, dincolo de toate, și modest. În ciuda tuturor, susțin că e și modestia apanajul inteligenței. Știu, specialiștii în diverse m-ar contrazice. N-au decât, voi crede în continuare că un om care are ce dovedi o face fără să se laude.
              Gata, ți-am șters doi-ul, te poți ridica 😀

              Apreciat de 5 persoane

            • sticri zice:

              El era din Cta si prima data l-am intalnit la un bal al bobocilor de anul 1, el prezenta ceremonia. Pe atunci era cu Miss Boboc si s-au apucat niste „smecheri” din anii 4 sau 5 sa faca misto de Andrei care era pe scena. Pt mine a fost ceva de vis, i-a facut praf, toata sala radea iar Andrei pana la urma i-a invitat si pe scena pe acei „smecheri” …
              Amintiri …
              PS: Auzi tu….azi am luat 2 😂😂

              Apreciat de 3 persoane

            • Vaaaaai, aș fi vrut să fiu acolo! Cred că a fost fain de tot! 😀
              Hai, nu te plânge, că l-am șters. 😀

              Apreciat de 2 persoane

            • sticri zice:

              Lasa ca prind eu catalogul si fac din 2 un 8.

              Apreciat de 2 persoane

            • Uai, mi-ai amintit de o colegă de liceu. Era nebunatică tare, absențe, țigări fumate în baie, din astea. Și aveam un profesor tare bun și blând, dar de care cei cu absențe profitau la maxim. Cereau catalogul la ora lui să își treacă notele, ziceau ei, dar ei își motivau absențe. Și nebunatica asta, în grabă, și-a motivat o notă. Scandal apoi cu diriga, ședință, urât, că s-a prins diriga că ea niciodată nu ar motiva o notă, nici în grabă și că sigur a umblat cineva la catalog. Bietul prof, ce putea îndura. Dar nu a zis nimeni că la el la oră a fost. L-am ocrotit toți. Of, ce vremuri…
              Nu, eu nu. Nu mă laud, dar absențe nu am avut în liceu. Cuminte foc am fost. Fost-am lele… 😀

              Apreciat de 3 persoane

  5. Cri zice:

    „Dacă ne-am fi găsit cu adevărat…”, pe mine, m-ar fi amuțit -pur și simplu- și atunci aș fi uitat restul întrebărilor, sau le-aș fi amânat, căci nu ar mai fi avut prea mare importanță, nu-i așa? I-aș fi zis că mi-ar plăcea tare, tare mult să își continue ideea aceea. 🙂 Dar mă bucur că nu și pe „reporter”, fiindcă altfel nu m-aș mai fi delectat cu un interviu deștept. Și eu te felicit, Potecuță!

    Apreciat de 1 persoană

    • E tot mai rară și tocmai de aia tot mai de apreciat acea regăsire. Când vrei să ajungi la omul din spatele unui chip, întrebările și răspunsurile curg singure și se completează atât de bine, încât la final nu mai știm cine pe cine întreabă. Un interviu în care vrei să scoți omul în evidență e un dialog firesc, între două suflete. Din păcate, ce văd tot mai des seamănă cu un interogatoriu.
      Nu mai există răbdare, sunt întrebări standard, trimise toate dinainte sau notate și adresate repede. Întrebarea curge din răspuns normal. Dacă le scriem înainte, devine ceva sec și fără sens.
      Îți mulțumesc mult, Cri! Mi-ar plăcea să dialogăm cândva așa 🙂

      Apreciat de 1 persoană

  6. Diana zice:

    Superbe raspunsuri! Si mie mi-ar placea sa le aud in realitate, la intrebarile de „doi bani bucata”.
    Din lipsa de originalitate a multor reporteri (sau lipsa de interes?!) si dorinta de vizibilitate a unora dintre cei „luati la intrebari” rezulta o plictiseala de zile mari pentru (tele)spectatori.
    Seara frumoasa iti doresc, Potecuta! Multumesc ca ai dat glas unor astfel de raspunsuri! 😊 Un deliciu!

    Apreciat de 1 persoană

    • Da, Diana, e un mix ciudat. Superficialitate, dorință de senzațional, dorința de a ieși în evidență și dorința celor care se uită sau citesc de a afla orice altceva în afară de ceea ce ar putea conta. Pentru mulți, ce mănâncă x în ziua de Paști e mai important decât ce simte el în ziua aia, de exemplu.
      Și mai e ceva. Unii au impresia că dacă scrii sau rostești trei întrebări și altcineva îți răspunde, asta te face reporter și pe ăla mare vedetă. Eheee, mai e mult până departe…
      Cam asta e. Mulți se cred cum sau ce nu sunt. Nu e rău, experimentăm, așa evoluăm, nu?
      Îți mulțumesc tare mult, draga mea!
      Seară frumoasă îți doresc și eu!

      Apreciat de 2 persoane

  7. ecaleopi zice:

    Ce jocuri grozave ne inveti tu! Inteligente, si nu stiu mai cum… sa zic. (scriu ,,rau” de pe telefon, am rămas fără calculator)

    Apreciat de 1 persoană

  8. Issabela zice:

    Eh, ce să zic, pot să zic doar că ăia de pun întrebările nu-s genii în ceva sau deosebiți, ca cei cărora le pun acele întrebări… Nu în apărarea lor, ci doar ca idee, nu văzui încă un interviu din ăsta luat lui nea Ion, să știm și noi ce-ar lua Ion pe-o insulă pustie sau ce culoare-i place :)))
    Nu m-am gîndit niciodată păn-la tine, acu, dar așa e, nu există o artă ainterviului sau vreun curs, cum e ăla de retorică, de exemplu, Apropo de retorică și arta ei, mereu mi s-a părut arta de-a vorbi aiurea… 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  9. Suzana zice:

    Minunat text, draga mea!
    Din pacate superficialitatea este la ordinea zilei iar senzationalul este cautat obsesiv. De ce asa?
    Este cumva ilogic si totusi… se intampla. Insa doar zic, ca fiecare in parte trebuie sa-si raspunda si sa-si corecteze logica. Daca nu, e naspa rau!

    Noapte buna si vise placuta, draga Potecuta! ❤

    Apreciat de 1 persoană

    • Nici cererea nu ridică pretenţii, Suzana! Vrem să ştim, pe de-o parte, că omul ăla de la TV, ăla pe care-l credem vedetă, e la fel ca noi, asta ca să-l coborâm cumva de pe piedestal, dar şi pentru că face bine să ştim că e ca noi, iar pe de altă parte, e curiozitatea aia bolnavă care cândva ne făcea să ascultăm pereţii cu paharul, să ne uităm peste gard sau pe gaura cheii. Nu mai e nevoie, acum e mult mai uşor.
      Dar da, din păcate se ignoră exact substanţa…
      Îţi mulţumesc mult!
      Zi bună îţi doresc!

      Apreciat de 1 persoană

  10. Floare de mai zice:

    Profund”interviu”,ar merita studiat şi în facultățile de jurnalistică,poate ar mai scăpa de stereotipuri.Felicitări,Potecuță,o temă de gândire excelentă !

    Apreciat de 1 persoană

    • Îţi mulţumesc, Floare de mai!
      Nu şcoala te tâmpeşte, indiferent de specificul ei. Avioanele din capul unora fac asta. Prea multe vedete pe metrul pătrat, peste tot, nu doar la televizor. Şi au devenit şi interviurile astea nişte dosare cu şină… toate la fel de seci şi de fără nicio legătură cu ce înseamnă un interviu.
      Să ai o zi frumoasă, draga mea!

      Apreciat de 1 persoană

      • Floare de mai zice:

        Mersi,ai mare dreptate,în ziua de azi sunt o mulțime de inşi care apar prin emisiuni de câteva ori,iar apoi auzi că au devenit”vedete”,dar dacă e să îi iei la întrebări nici nu prea ştiu să deschidă gura😀😀.N-auzi pe nimeni să mai citească sau să scrie,toți cântă şi dansează,nici prea bine uneori.Şi aşa zişii jurnalişti le cântă în strună😀

        Apreciat de 2 persoane

  11. S-ar putea zice că e un anti-interviu, care pune sub semnul întrebării interviurile atât de multe pe care le vedem și citim cu diferite ocazii. Ar trebui găsită o cale mai originală prin care să cunoaștem pe cineva care merită atenția publicului. Doar că-i nevoie de imaginație, așa cum ai dovedit și tu.

    Apreciat de 1 persoană

  12. anasylvi zice:

    Am mai citit si interviuri faine, am urmarit si emisiuni interesante, dar cliseele abunda si nu e de mirare. Pana la urma, cineva poate raspunde chiar si la intrebarile banale intr-un mod original, asa cum chiar tu ai demonstrat mai sus, de o forma sau alta. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  13. anasylvi zice:

    Ah, si la faza cu catalogul mi-am amintit ca si la noi se mai motivau absentele cand ieseau profii din clasa, se facea inghesuiala la catalog si cineva statea de sase. Odata chiar au tras de catalog asa tare ca l-au descusut, nu am fost de fata fiindca ghici ce… chiuleam si ma plimbam prin parc cu o colega, dar cand ne-am intors toata lumea se agita cum sa coasa la loc catalogul, dupa ora. 😀

    Apreciat de 1 persoană

    • Hehehehe, deci se practica şi prin alte părţi…. 😀
      Asta era regulă: când venea bietul prof, de geografie era, îl rugau fetele să le lase să-şi treacă notele-n carnet că avem şedinţă cu părinţii şi să fie trecute, să nu le certe. Şi se făceau cerculeţe la greu… 😀

      Apreciat de 2 persoane

  14. Roximoronica zice:

    Și pe mine mă deranjează interviurile pline de clișee. Felul în care le-ai ironizat e operă de artă, ce mai!

    Apreciat de 1 persoană

  15. Drugwash zice:

    Pentru mine, toate chestiile astea ordinare care laolaltă se numesc ‘mass-media’ sînt exact precum pisica lui Schrödinger: şi vii şi moarte în acelaşi timp. Asta fiindcă ţin permanent închisă cutia în care le-am pus.
    Fiecare cu alegerile sale… şi repercusiunile de rigoare, nu?

    Apreciat de 1 persoană

  16. Mugur zice:

    Îți mulțumesc!
    Întâi pentru elogiul adus lui Andrei Gheorghe, pe care și eu l-am admirat.
    Iar mai apoi pentru modelul de interviu pe care l-ai adus în fața noastră.
    Nu spun mai mult, pentru că ar însemna să repet ceva din cele spuse mai sus.
    Îți doresc o după-amiază minunată!

    Apreciat de 1 persoană

  17. Ecoarta zice:

    Adevăr grăit-ai! Poate chiar suntem goi, de conținut vreau să zic, în singurătatea ființei noastre…

    Apreciat de 1 persoană

  18. Iosif zice:

    Efectele inteligentei artificiale si al relatiilor interumane TELE; virtuale, virale, au transformat perceptiile rational-sentimentale naturale, originale, ale generatiei actuale, în programe, sabloane, forme goale, lipsite de valorile adevarate, absolute, atemporale, spirituale, autentice, reale, directe si eliberatoare a sufletelor din lanturile grele de metale artificiale, din cea mai întunecata închisoare de la facerea omului sub soare.
    „Asa vorbeste Domnul: „Stati in drumuri, uitati-va si intrebati care sunt cararile cele vechi, care este calea cea buna: umblati pe ea, si veti gasi odihna pentru sufletele voastre!” Dar ei raspund: „Nu vrem sa umblam pe ele!”
    Am pus niste strajeri peste voi: „Fiti cu luare aminte la sunetul trambitei!” Dar ei raspund: „Nu vrem sa fim cu luare aminte!”
    O seara si o saptamâna minunata, relaxanta, binecuvântata cu liniste, bucurie si pace, în Lumina Divina învesmântata, draga Potecuta !

    Apreciat de 1 persoană

  19. cat de original..atat de mult in stilul tau;)

    Apreciat de 1 persoană

  20. Alex zice:

    Foarte faină ideea acestui interviu imaginar! Raspunsurile sunt grozave. Și mi-au dat mult de gândit. M-am oprit la unul din răspunsuri: „Deja suntem pe o insulă pustie. Cu toţii…” Ca-n vorba aceea: „lume multă, oameni puțini!”
    Culmea este că am avut parte de ceva asemănător deunăzi, când am primit un telefon de la o societate de sondare a opiniei publice (așa ziceau ei!), care făceau niște sondaje pentru o firmă de telefonie mobilă. M-am simțit de parcă vorbeam cu un calculator, nu cu un om. Întrebări anoste, total irelevante, cumplit de neinspirate și care se mai și repetau, într-o altă formă. Mă întrebam cât mai durează și ce rost au aceste întrebări? Iar „vocea” de dincolo nu făcea nimic altceva decât să puncteze câte un OK anost după fiecare încercare de răspuns din partea mea. Dacă aș fi citit mai înainte acest articol al tău, sigur aș fi răspuns altfel! 😀
    Toate cele bune, dragă Potecuță și zile cu bucurii!

    Apreciat de 1 persoană

    • Aaaah, alea sunt specie aparte, Alex! Şi eu am fost în capcana lor şi răspundeam cu da, nu, mult, puţin, foarte puţin şi de la întrebarea 15, nici nu mai ascultam întrebarea, ziceam ce-mi venea 😀 😀
      Îţi mulţumesc frumos!

      Apreciat de 2 persoane

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s