Ascultă, copilă, ascultă de mine:
Când omul se uită curios peste lume,
El vede mistere şi-ncepe să spere
Că poate-ntr-o zi ar putea să adune
Puţin cu puţin, din a lumii minune
Ascultă-mă, fato, ascultă-mă bine:
Când omul se uită cu ură prin lume,
El vede şi-n tine ce are în sine
Şi nici nu îi pasă, şi nici nu o spune,
Dar pas după pas, se va pierde-n mulţime
Ascultă puţin, căci vorbesc pentru tine:
Când omul se uită cu zâmbet spre lume,
El poate, în joacă, pe ceilalţi să-i facă
Să creadă în bine, şi-atunci poate spune
Că, om lângă om, pot aprinde-o minune.
P.S. E aparent o joacă. Nu voi mai scrie o perioadă lungă nimic la modul general, cum a fost dilema de ieri. Nu sunt în stare să gestionez reacţii. Şi am vrut să schimb subiectul cu postarea de azi. Vă rog nu-mi scrieţi nimic despre P.S, e decizia mea, of-ul meu. 😀
Vă mulţumesc!
Poteci de dor 
Offf!😥
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Nu e loc de of! 😉
Te îmbrățișez cu drag!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ce mult mi-a plăcut finalul, Potecuță, și chiar așa e cum spui, „că, om lângă om, pot aprinde-o minune.”! 🙂 E important să ne uităm cu zâmbet către lume! 😘
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Cred mult în asta, Cri. Încă o cred. În bunătatea și lumina din oameni.
Îți mulțumesc mult!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Nu am ajuns sa comentez la postarea anterioara, dar oricum acolo e un roman fluviu.
Cu sfaturile este complicat in zona virtuala, asa ca voi spune ceea ceea ce mi se intampla de oarece vreme: cand simt ca se apropie un val de emotii, incep sa respir cat pot de adanc si ma calmez. Ma educ in ideea de a nu pierde vremea cu lucruri care imi fac rau din toate punctele de vedere. Nu e simplu, dar prin exercitiu imi perfectionez reactiile.
Poezia este mai mult decat minunata. Mai ales aceasta idee: „om lângă om, pot aprinde-o minune.”
Chiar asa este, insa suntem colosal de uituci!
Seara buna, draga Potecuta! Doar zambet sa fii, oricum ar fi vremurile…si ceilalti! ❤
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Îți mulțumesc tare mult, Suzana dragă! Nu știu și nu pot fi nepăsătoare. Locul ăsta, deși virtual, pentru mine înseamnă mult, cu tot cu voi, cei dragi mie, pe aici. Și nu mi-e ok când se ajunge unde nu vreau.
Mă bucur tare mult că ți-a plăcut și îți mulțumesc! Așa va fi! Și asta îți doresc și ție!
Să ai o seară bună!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frumos ai sumarizat tot. Îți respect și înțeleg decizia și îmi cer scuze dacă te-am supărat 😦
ApreciazăApreciază
Mulțumesc mult, mult, Diana!
Nu, nu m-ai supărat, e prea mult spus și sunt pe aici oameni pe care nu mă pot supăra. Ești printre ei.
Dar tu cred că mă citești de la început și știi cam ce se scrie, cum se scrie și care e atmosfera pe aici.
Nu mi-e acasă când, mai ales fără vina mea, se întâmplă altfel. Și până la urmă, fără vina nimănui, că nu e vorba decât de păreri. Pe care eu le respect. Deci nu voi mai cere păreri o perioadă, nu sunt arbitru și nu mai vreau. E ok.
Ți-am zis că nu am avut curent la muncă, da? Multe ore. Vreo 6.
Bun. Sunt acasă de ceva vreme. Ghici ce? Nu e apă 😀
Și nu, în cazul în care ai uitat, nu locuiesc în Afganistan. Ce pot face decât să râd? Aștept să oprească gazul și aia e.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Eh, clar în perioada asta nu sunt aliniate astrele. Nici pe blog, nici în viața reală. Dar sigur vin și zile mai bune 🤗🤗🤗🤗
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Nu e după ele, trebuie să vină. În fond, dacă mă uit în jur, îmi sunt perfecte zilele. Chiar mi-e frică să mă plâng că nu am apă când alții… Doamne ferește!
Deci e ok, fac baie-n lapte, precum Cleopatra 😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Păi da, hai să privim latura bună, că doar suntem dive 😁
ApreciazăApreciat de 1 persoană
La dive, numai din profil se vede 😀 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Exact 🤩
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Noi am stat 5 zile fara apa calda si caldura. Avaria a afectat 2 sectoare jumate…
ApreciazăApreciază
Nu vreau să mă gândesc! Brrr.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Oricum s-ar uita omul,ce-l ce întâlnește privirea nu ar trebui să judece ce vede dincolo de culoarea ochilor…de zare.
Am simțit poezia asta ca venind din adâncul sufletului tău…
O seara liniștită Potecuță, indiferent ce se anunță în zări.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ce frumos ai spus!! Vai, ce mult îmi place!
Hm, să știi că da, recunosc, ai simțit bine, mă citești așa cum sunt și asta mă bucură nespus! Îți mulțumesc tare mult!
Să ai o seară frumoasă!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am să-ți spun că îmi place teribil poezia!
Și aș mai spune ceva, dar nu pot, căci ar fi legat de P. S. și nu se cade.
Îți doresc o seară minunată, chiar dacă nu ai apă! 😙
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mugur, mulțumesc mult de tot!
Am încălcat chiar eu rugămintea mea deci dacă vrei, poți spune orice! Dacă vrei doar. Dacă nu, nu 🙂
Seară frumoasă și numai bine îți doresc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mă uitam că multe dintre comentarii nici măcar nu mai erau legate de subiectul tău. Știu, nu totdeauna comentăm exact pe subiect (inclusiv eu), dar…
Uneori se deschide Cutia Pandorei și niciodată nu știm ce va ieși de acolo.
Îți mulțumesc pentru permisiune!
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Adevărat, nu ştim. Şi iată că uneori, făcînd asta, putem avea adevărate revelaţii. Abia în situaţii mai deosebite îşi dau unii arama pe faţă – fie asta de bine sau de rău. Îmi vine în minte filmul The whole nine yards (2000) – e util să afli exact cine e noul vecin înainte de a socializa nonşalant cu el. 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ești un drăguț, mai ales când mă trimiți la chestii scrise în engleză, ceea ce știi că ador.
Altfel aș spune că ai dreptate, trebuie să deschidem bine ochii la cei din jur înainte de a începe să destăinuim secrete.
Îți doresc s-auzim de bine!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ei, trimiterea e facultativă, doar cu titlu informaţional pentru eventualii curioşi ca mine. Mă gîndeam că poate ai văzut deja filmul, fiind destul de vechi şi cunoşti subiectul. 😉
În ce-i priveşte pe cei din jur, e doar o vorbă: nu încălzi şarpele la sîn! 🙂
Să ne fie bine!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Domnilor, dragilor, la modul general, în viață, e fix așa. Nu e valabil și la postare. Eu, cel puțin, după părerea mea, nu văd o legătură.
Mă iertați că am intrat în discuție, nu vreau să aducem aici postarea de ieri, chiar nu mai vreau. Nici măcar prin apropuri. Vă rog și vă mulțumesc frumos!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Dacă ar fi să disec poezia aş putea spune că cel ce priveşte curios lumea ar putea, la un moment dat, deschide Cutia Pandorei ceea ce i-ar permite să afle că a fost păcălit de către cineva sau de toţi şi atunci ar putea începe să privească lumea cu ură – printre altele – pînă ce, cu timpul, poate i-ar trece şi altcineva i-ar oferi motive de bucurie sinceră, pentru care ar începe să privească lumea zîmbind.
Dar n-am s-o fac.
ApreciazăApreciază
Mulțumesc mult!
ApreciazăApreciază
Mda, tocmai. Și exact din alea s-a iscat ce s-a iscat. Asta e…
Eu îți mulțumesc ție! Tu ai voie orice, știi asta. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc, Potecuță!
Încerc să fiu cât mai cuminte, chiar dacă nu reușesc totdeauna. Dar mă străduiesc în continuare.
ApreciazăApreciază
Mulțumesc și eu! Ei, hai. Că și dacă răscolesc de la început blogul ăsta și pe al tău, nu găsesc nimic „necuminte” la tine deci nu te cred că trebuie să te străduiești 🙂
ApreciazăApreciază
Am mai supărat și eu pe câte cineva. Uite, îmi vine în minte un „duet” de cuvinte, „toamnă-doamnă”, parcă la o poezie de-a ta, când am deranjat, fără să vreau, un domn. Deci sigur trrbuie să mă străduiesc.
Oricum, îți mulțumesc!
ApreciazăApreciază
La mine??? A fost și asta? Doamne, cum am uitat? Ia să mă apuc mâine de căutat, să văd ce domn a mai fost pe aici în afară de voi. 🙄
ApreciazăApreciază
Undeva, prin septembrie 2018, „Din alte vremi…” la tine, de unde am „furat” un comentariu, devenit buclucaș, care la mine s-a chemat „Toamna cade numai toamnă”.
ApreciazăApreciază
Am găsit. Mă crezi că nici acum nu știu cine, ce? Dar ai stârnit curiozitatea, mâine mă pun pe săpat, poate sare un ip dacă între timp a mai fost pe aici 😀 😀
ApreciazăApreciază
Nu te formaliza, a trecut, așa că nu mai contează.
ApreciazăApreciază
Păi vreau eu, pentru mine. Bine, nici nu-ți zâc dacă aflu ceva, na 😛 😀
ApreciazăApreciază
Oricum, sunt mulțumit că atunci am avut un moment de inspirație și mi-a rezultat o poezie drăguță, zic eu. De fapt, o „înfrățire” umoristică între mine și toamnă.
ApreciazăApreciază
Chiar foarte frumoasă! Şi m-a bucurat să o recitesc! 😉
N-am rezolvat nimic. Câteva intrări, forme diferite, „numere” diferite la fiecare altă intrare, toate din trecutul ăla din jurul anului de graţie, nimic din zilele noastre. Mister să rămână. 🙂
ApreciazăApreciază
Spre remedierea „defecțiunii” poate ar trebui să modific textul, asfel încât să fie foarte clar că toamna-i doamna, dar nu-mi dau seama dacă merită efortul.
Eram sigur de rezultatul căutărilor tale, IP dinamic greu de detectat ca arie geografică. Oricum, a trecut vreme, s-au schimbat vremuri de atunci.
Dar să recunoaștem, ți-a făcut un clip fain.
ApreciazăApreciază
S-ar pierde din farmec dacă ai face asta. Deci, de dragul acelor vremuri, lasă aşa 🙂
Da, am zis de atunci că da. Eu atunci am crezut că e unul dintre voi, cei de-ai casei, sincer. Şi de aia eram atât de familiară, mai ales că a fost chiar politicos în adresare şi clipul chiar frumos şi m-a bucurat.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Potecuță, dacă nu am schimbat atunci, căne era vâlvătaia mare, acum cu atât mai puțin, mai ales că mie îmi place cum sună.
Am mai încercat sa schimb sau să adaug versuri variantelor inițiale, dar niciodată nu am fost mulțumit de rezultat, așa că nici nu mai încerc. Poate de aceea versurile mele arată necizelat cumva, fără „lacul” care să le dea strălucire.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
eu nu-s o optimistă incurabilă… dar altfel decât om cu om și zîmbet cu zîmbet nu se poate. nu iese. nu se înalță nimic. uite un zîmbet 🙂
și noi p-aici am tot suferit de lipsa apei calde și a căldurii… cît de avariați sîntem, ca nație, de ne tot lipsesc chestii elementare?
P.S. mă duc să caut un film turcesc, să plîng de happy-end ❤
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Dau şi eu un zâmbet cald şi îţi mulţumesc. Ai dreptate, altfel nu se poate!
Şi, să fie meniul complet, m-am trezit cu zăpadă. Apa a venit pe la ora 22. S-a făcut o groapă maaaare în faţa blocului şi unul era în ea, 5 pe margine, îl ghidau., reţeta clasică de Dorei la treabă Au stat aşa ore-ntregi, nu ştiu ce-au făcut. Bine că a venit. Şi am şi curent deci am revenit în anul 2021 😀
Ai plâns? 😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
😀😀 am rămas, totuși, la Ultraviolet, mă satisface prea tare. Nu știu dac-am mai zis, dar e o echipă, făcută pe net, ce acționează și în real, preluînd cazuri nerezolvate sau refuzate de poliție a le rezolva corect…
ApreciazăApreciază
Sună foarte bine, să ştii. Mă tentează şi pe mine 😀
ApreciazăApreciază
da,Potecuta, fara amar, gri si tristeti ca nicicum nu mai inteleg astrele astea! aiurea s-au mai incalcit!
promite-mi si mie niste soare cand la tine o fi mai mult! 😊eu iti promit ganduri bune si imbratisari dragi!
♥️
ApreciazăApreciază
Îți dau din al meu oricât e nevoie. 😉
Îți mulțumesc mult! Trimit și eu gânduri bune și te pup!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da! Și lacrimile asta lasă în urmă. Speranță! Om lângă om, dacă am fi…oameni.
Te îmbrățișez tare, tare ❤🤗
ApreciazăApreciază
Eu sper că suntem. Că încă suntem…
Îţi mulţumesc mult, Mona dragă! Te îmbrăţişez şi eu!
ApreciazăApreciază
E superbă poezia ta. Mulțumesc că m-ai încântat! 🙂
ApreciazăApreciază
Îţi mulţumesc mult, Florina!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Fain mesajul poeziei, dar ce ne facem cu distanţarea socială – un termen care a fost bine gîndit pentru a induce mai mult distanţarea psihică, sufletească dintre oameni decît cea fizică?
Ar fi ideal ca oamenii să se înţeleagă între ei schimbînd în linişte opinii şi informaţii, dacă n-ar fi întotdeauna la mijloc cineva sau ceva – să dau exemplu Akismetul din WP care bagă aleatoriu comentarii perfect valide în Spam? – care să deranjeze comunicarea. Probabil marea majoritate am fi numai zîmbet şi bucurie dacă n-ar pica curentul cu orele, dacă nu s-ar opri apa/gazele/căldura din cauza „avariilor” – reale sau programate din scopuri diverse – dacă n-am fi terorizaţi oficial cu diverse legi/reguli/pedepse absurde, dacă n-am trăi în condiţii mizere murind de foame fiindcă… ş.a.m.d.
Ar fi ideal să trăim într-o lume ideală (sic!) însă pentru asta trebuie să ne scuturăm de capra neagră ce ni s-a urcat pe spinare şi ne ţine cocoşaţi, cu nasu-n pămînt. Şi eu, ca şi tine, am crezut cu încăpăţînare în bunătatea din oameni în ciuda tuturor semnelor potrivnice, pînă mai de curînd. Aştept să mi se dovedească faptic, en-masse, că greşesc şi că aş avea motive să-mi reiau acea încredere. Dar nu prea mai am mult timp.
ApreciazăApreciază
Am voie ca măcar aici, în versuri, să las sufletul să scrie, da? Ok, mulțumesc!
Tocmai! Că fără curent și fără apă, am evadat puțin. Și în evadarea mea nu e loc de capre, nici de politic, nici de nimic ce ține de palpabil. Deci da, e loc de zâmbete și de soare și de tot ce vreau eu 🙂
Eu nu am motive să îți dovedesc că greșești, nici nu vreau asta. Dar nici tu să îmi spui mie că nu am motive să simt așa cum simt. Deci suntem chit, fiecare cu ale lui. 🙂
Eu încă sunt așa cum ai spus că ai fost. Și mai rămân așa o vreme.
Mulțumesc pentru părere, o apreciez, așa cum știi.
ApreciazăApreciază
Păi şi eu tot din sufletul propriu am scris, n-am citat din Che Guevara sau mai-ştiu-eu-cine. Că-s şi capre pe-acolo n-am ce face. Fiecare simte cum simte.
ApreciazăApreciază
Exact! Asta spuneam și eu. 😉
ApreciazăApreciază
Optimist fiind și eu, cred că partea cu zâmbetul și curiozitatea se poate vedea adesea printre noi. Mai greu e cu ascultatul, capitol la care suntem corigenți sau chiar repetenți.
ApreciazăApreciază
Mă bucur să ştiu că mai sunt optimişti! 😉 Păi nu facem noi oameni de zăpadă şi-n aprilie? 😉 😀
Zi bună, Petru!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Se pare că pana de curent e prielnică pentru tine. În astfel de momente îti iese o poezie minune. ‘Neața!🤩
ApreciazăApreciază
Văd că da, Camelia. Ştii ce cred? Cum nu mă distrage nimic, mă concentrez mai bine şi intru în atmosferă. Când am curent, ba o notificare, ba ceva la muncă, ba altceva… deci ar trebui să fac o înţelegere cu electrica: când vreau poezie, să taie curentul vreo două ore 😀
Îţi mulţumesc tare mult!
ApreciazăApreciază
Dacă ”scandalul” de ieri ți-a inspirat poezia de azi eu zic să nu renunți la… scandaluri. 🙂 Îmi place la poezia ta, în afară de faptul că evidențiază un adevăr în care cred eu însămi, că se termină pe un ton optimist. Adică ultimele două strofe sunt interschimbabile, dar ai ales să închei cu bunătatea. Mi-ai încălzit sufletul. ❤️
ApreciazăApreciază
😀 😀 eşti o scumpă!
Dar nu mai, gata, mi-a ajuns. Ştii ce mi-e ciudă? Că n-aş putea scrie io o postare de scandal. Măcar să ştiu o treabă. Dar cred că mă gândesc, că tocmai mi-a scris unul pe FB, unde n-am poze, că e ăsta de blog, cf frumoaso, vrei iubit? Şi m-am gândit să scriu despre cât de uşor se „vând” unii domni. Şi mai zice lumea de noi, fetele, că suntem nu ştiu cum 😀
Jo, îţi mulţumesc mult, mult! Habar n-ai cât de mult mă bucur că ţi-a plăcut şi cât m-au bucurat cuvintele tale frumoase!
ApreciazăApreciază
Offf nu te supăra … mie îmi place mult și când scrii poezii și când pui poze și tăceri și mai ales când scrii din suflet ce ai mai pățit… câteodată ma regăsesc acolo…
ApreciazăApreciază
Nu sunt supărată, Gia! Deloc!
Îți mulțumesc tare mult!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu am o dilema si anume daca trebuie sa spunem adevarul care uneori deranjeaza pt ca scoate la iveala unele „tenebre” sau sa traim cu iluzia unui zambet si a unei armonii perfecte dar care sta pe picioare de lut.
Asta … depinde de fiecare….
ApreciazăApreciază
Sticri, nu se exclud. Nu toți cei care aleg zâmbetul ascund adevăruri. Dar da, depinde de fiecare. Și de adevăr. Că și aici e discutabil.
ApreciazăApreciază
E adevarat si ce ai spus tu dar e adevarat si ceea ce am spus eu daca e citit cu atentie.
E doar o chestiune de optiune …
ApreciazăApreciază
Eu nu am zis că nu e adevărat ce spui tu. E opțiune, sigur 🙂
ApreciazăApreciază
Îmi plac sfaturile.
ApreciazăApreciază
Mulțumesc mult, Constanța!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cel care priveste cu ura in lume sufera, de regula – si putini sunt cei care au puterea sa raspunda incruntarii cu-n zambet, mai ales cand si in ei e ceva din cel care priveste cu ura in lume (dar nu fix in acel moment, si nu ura).
Cel ce priveste curios peste lume poate c-ar vrea sa dezlege misterul care-l face pe altul sa priveasca doar cu ura.
Ultima strofa imi place foarte mult! Cu cat vor fi mai multi cei care zambesc, cu atat vor fi mai putini cei care se incrunta, suparati pe oameni si pe viata. Asa cred, sper, imi imaginez. 😊
ApreciazăApreciază
Îmi place ce şi cum crezi. Şi cred la fel. Şi sper şi eu să fie cât mai mulţi cei care… 🙂
Îţi mulţumesc, Diana! Zi frumoasă îţi doresc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Din păcate sunt mulți care se uită cu ură spre lume, dar sper ca şi tine că „om lângă om, pot aprinde-o minune.”!
Numai bine!
ApreciazăApreciază
Aşa să fie!
O zi frumoasă, draga mea!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Să fie cât mai multe zâmbete…
ApreciazăApreciază
Aşa să fie, Ana! Îţi mulţumesc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană