Şapte, luate câte şapte

Taaa-daaaam, am primit o leapşă! Diana m-a strigat şi eu n-am zis nu, nu am zis nici da, am zis că văd. Şi am văzut. Că dacă mai stăteam să mă gândesc, ajungeam să scriu „păi azi e Crăciunul, ce să mai fac?”. M-am organizat şi am zis că hai să scriu azi, că cine ştie ce nebunii îmi mai trec prin cap zilele următoare şi nu mai am timp de leapşă. „7 lucruri de făcut până la Crăciun”. Problema mare e că am o problemă. Să vă spun o poveste? Bine, vă spun, voi aţi insistat 😀
După ce am aflat că Moşul a îmbătrânit puţin şi nu mai ajunge la toţi copiii să le împodobească şi bradul, şi ar avea nevoie de puţin ajutor de la cei mai mari, să aibă timp de brazii celor foarte mici, asta a devenit treaba mea. În 24 se întâmpla. Mama era-nchisă-n bucătărie, să fiarbă sarmale, tata, dacă aveam noroc, turna vin şi ţuică în sticle, din damigene. Dacă nu aveam noroc, înseamna că aveau alţii ghinon mai mare decât nenorocul nostru sau, din contră, îi ajuta să scape de ghinion. Apoi eu plecam cu colegii la colindat la profesori, veneam acasă devreme, la profesori nu se merge-n toiul nopţii, desfăceam cadourile, cât se putea între deschis uşi colindătorilor, mâncam, tot când puteam, dar nu prea puteam. De pe la ora 17 şi până se făcea dimineaţă, uşa noastră nu apuca să stea mult închisă. Grupuri, grupuleţe. Şi din cele care intrau apoi în casă, şi din cele care mergeau din uşă-n uşă deci nu veneau special pentru noi. Au fost şi momente în care unii erau în sufragerie, la un păhărel, alţii colindau la uşă, alţii urcau scările. Mda, toţi din cei care veneau special la noi deci împarte-i, dacă poţi. Dar era de poveste cu ei toţi colindând!

A doua zi, 25, se dormea mai multişor prin unele camere (se aude, mama?) că ei se culcau, cum am zis, dimineaţa, şi mai puţin în altele (ce vremuri, atunci eram şi eu om, mă trezeam devreme, acum dorm de rup). Se trezeau şi iar, dacă aveam noroc, tata stătea acasă. Dacă aveau alţii ghinion, vă pup, iubitelor, nu ştiu când mă-ntorc. Şi în 25 e ziua mamei mele (Diana, ce zici de coincidenţa asta frumoasă?) aşa că sărbătoream noi trei şi atât. Nu venea nimeni decât spre seară câţiva prieteni, puţini, că toată lumea stătea acasă, că aşa era de Crăciun. Şi aşa am învăţat. Şi aşa simt eu că îmi face bine: cu tihnă.

Şi m-am făcut mare. Şi în primul meu an de muncă, în 25, am muncit. Şi în al doilea la fel. Şi în altul, în 24. Şi tot aşa. Anul ăsta, în 26 voi fi la muncă. Nu, nu mă plâng. Deloc chiar. Vă rog mult, nu mă compătimiţi. Sau, dacă o faceţi, nu-mi spuneţi. Nu vreau să aud că vai, ce nasol, că nu se poate, că vai, cum să munceşti în ziua de Crăciun? Ei, se poate. M-am obişnuit, mi se pare perfect normal. La fel cum poate unora le va părea imposibil de acceptat. Şi nu sufăr absolut deloc.
Ce vreau să spun e că-n primul an, când am auzit că-n 25 sunt la muncă, m-am blocat. Adică stai. Adică eu ce fac cu mâncarea, când o mânânc? Şi cât să cumpăr? Şi ce cumpăr? Păi trebuie salată beuf. Trebuie icre. Trebuie aia şi aia şi aia. De ce? Că e Crăciun. Şi apoi am zis eeei, frână. Ia stai, fată. Păi tu ce-ai învăţat de acasă?
Şi au urmat ani fără nicio agitaţie. Aha, deci muncesc în 25. Am 24 liber, ce fac cu el? Împodobesc brad, aspir, şterg praful, şterg ce e de şters, asta ca ultim retuş, curăţenie e deja, fără mutat mobilă, asta chiar nu.
Şi din 27 programul de muncă era normal. De când am terminat facultatea, niciodată n-am avut vacanţă de Sărbători. Nu au fost perioade cu zile-ntregi la care să te gândeşti că trebuie să ai ce mânca, să ai ce le da musafirilor, să ai ce îmbrăca, să ai ce şi ce şi ce. La mine nu a fost niciodată aşa. Deci ce planuri, ce liste, ce agitaţie? Nu am. Cadouri, brad, mâncare puţină, că mult e mult 😀 şi linişte. Mergeam la colindat, veneau colindători în 24. Anul ăsta, nici asta. În 25 acasă, în tihnă şi linişte.

Nu am planuri, chiar nu am.  Adică nimic special. Ăăăă, cumpăr pâine şi suc. Şi prăjituri. Sarmale am, mulţumesc de întrebare. 😀 Am citit la fetele mai harnice decât mine, nu aş face decât să repet ce-au scris ele, mai bine decât aş face-o eu: cumpărături, ultimele cadouri şi atât. Nu am făcut şi nu voi face nimic special. Crăciunul, pentru mine, e cu împăcare. Şi iar zic, cu linişte. Mai zic ceva şi gata:

Aş avea o întrebare
Şi să-mi fie cu iertare:
Dincolo de tot şi toate,
De ce tre’ să fie şapte?
De-acum, da, sunt şapte zile
Pân’ Ajunul o să vie,
Dar leapşa-i de mai demult
De ce şapte? Vă ascult.
Să fie ca în poveşti
Sau ca-n chestii mai „lumeşti”?
Ştiţi, piticii erau şapte,
Şapte ţări şi şapte ape,
Şapte lacăte de spart
Pân’ la fata de-mpărat.
Revenim şi pe pământ,
7 ani pare că sunt
Plini de ghinion chiar toţi,
De-ţi faci oglinda bucăţi.
Sau, mai nou, de nu trimiţi,
Mesaje de la tâmp… pardon
Cu „Amin”, pisici, cafele,
La toată lista, măi nene.

Şi mai am o întrebare,
Iar să-mi fie cu iertare!
Trebuie toate legate
De Crăciun? Sau deşirate,
7 zile, 7 fapte?
Că aşa e simplu, frate:
Dorm, mănânc, mă spăl pe ochi,
Merg la muncă… mă deochi
De atâta hărnicie
Oooh, şi câte-or să mai fie!
Dar de trebuie legate,
Am îmbulinat-o, frate! (ăsta-i fratele lu’ ăla de mai sus deci nu se pune repetiţia, îs doi diferiţi)
Nu fac multe de mâncare,
Nu, nu fac nici măcar sarmale,
Le primesc făcute gata,
Nu pot face pe deşteapta
Sau pe marea gospodină,
Pentr-un like sau o bulină,
Sau că mvai, ce tare mi-s,
Mi-s pe naiba, nu, nu mi-s.
Vă spun drept, nu mi-e ruşine
Treaba asta nu-i de mine.
Nu că n-aş şti să gătesc,
Dar eu chiar nu mă spetesc
Să întind o masă mare
Doar pentru că-i sărbătoare.
Fac puţin, ce ştiu că place
Restul… rabde, n-am ce face.
Şi mai am o-ncurcătură:
De Crăciun, am tot o gură.

Din cadouri am cam dat,
Multe prin curierat,
M-am grăbit, ştiu, nu ţipaţi,
Altfel ajungeau de Paşti.
Curat? Fac, şi nu glumesc
Dar nici nu exagerez.
Nu dau jos pereţi, perdele,
Nici „lună” nu fac din ele.
Nici nu voi bate covoare,
Că sunt mici şi că le doare,
Am făcut în izolare,
Serios, ce rost mai are?
Dacă e curat oricum,
Zugrăvesc că e Crăciun?
Sufletul să fie cald
Şi curat şi împăcat
E mai greu să umbli-acolo
Decât cu aspiratorul.

Aşadar, nu am ce scrie,
Mai mult de o poezie.
Îl aştept cu drag şi dor
De colinde în pridvor,
De zăpadă şi strămoşi,
De Lumină şi de Moş.
Şi Îl rog pe Dumnezeu,
Atâta cât pot şi eu,
Să ni-l dea cu sănătate
Şi cu spor în tot şi toate,
Şi atât, de nu e mult,
Să nu uit de ce e sfânt.
Că-alergăm pe-acest pământ,
Că mâncăm puţin sau mult,
În case strălucitoare
Sau doar cu o lumânare,
Lângă brazi impunători,
Minunaţi, multicolori,
Sau avem doar o crenguţă,
La icoană, pe-o măsuţă,
Crăciunul vine oricum,
Să-l primească omul bun.

Gata! Dacă cineva o vrea, vă rog să vă serviţi. 🙂 Trebuie să scrieţi 7 lucruri de făcut până la Crăciun, asta e leapşa, eu am făcut-o varză, nu mă luaţi în seamă.
Mulţumesc, Diana! Iartă-mă, te rog. Atât am putut 😳

Foto

Acest articol a fost publicat în Suflet pe poteci și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

67 de răspunsuri la Şapte, luate câte şapte

  1. Issabela zice:

    Am zis că poate-s măcar 7 strofe… 😁 dar colindul tău are valoare de Luceafăr al colindelor 😁😁❤❤❤
    Super-fain!

    Apreciat de 2 persoane

  2. Ileana zice:

    Bună seara draga mea ❤️
    A spus Issa tot, atât de frumos!
    Colindul e tare frumos, a mers la suflețel!
    Eu, că de fiecare dată, nu mă omor la curățenie pentru că fac mereu și nu fac mare lucru.
    Un brăduț sintetic pentru nepoțel, mâncare, puțin, și învățăm poezii, colinde cu nepoțelul când avem timp liber, în rest…. Danat

    Apreciat de 1 persoană

  3. Ileana zice:

    Asta e, telefonul mai greșește, sa dus comentarii fără să vreau 😅nu terminasem.
    Sănătate, și să avem un an mai bun! ❤️🤗

    Apreciază

  4. Adriana zice:

    Tare simpatica esti Potecut. Ai amintiri frumoase, ai scris o poezie minunata. Ce mai esti un ingeras tare dragalas! Imi place ca ai pus accentul pe latura spirituala a acestei Sarbatori. Un pup pentru asta!

    Apreciază

  5. Irina zice:

    In cazul meu, este primul an când nu voi mai avea vacanță de Crăciun și tare mă bucur (între noi fie spus, sărbătorile mă cam deprimă, nu mai spun că doar ce am ieșit din izolare, așa că nu mai vreau acasă și pace!). Cât despre lucrurile musai de făcut înainte de Crăciun, nici eu nu dau casa peste cap. Nu am vocație de gospodină. Nu-mi place și pace. O să încerc sa fac sarmale pentru a doua oară în viață și, poate, niște turtă dulce, dar nu promit. 😁 Sărbători cu liniște!

    Apreciază

  6. tink3rbe11 zice:

    Daaa,tare de tot poezioara ta.
    Chiar îmi era dor de ceva vesel de la tin

    Apreciază

  7. Diana zice:

    Draga mea, ce coincidență minunată ❤️ la mulți ani mamei tale! Mulțumesc pentru că ne-ai plimbat prin amintiri și pentru modul atât de frumos în care ai răspuns tu provocării ❤️❤️❤️

    Apreciază

  8. Ana G. zice:

    Ai amintiri minunate, iar colindul tău e…nu găsesc cuvintele care să exprime cât de mult îmi place!

    Apreciat de 1 persoană

  9. Ana G. zice:

    Eu nu mai am libere de sărbători de 30 de ani. Și m-am obișnuit, ca tine. Pe 25 și pe 1 ianuarie nu lucrez, în rest…

    Apreciază

    • Ieei, exact ca mine! Bine, mint puţin. Că eu am două zile şi pe una o lipesc de 25 şi de 1. Deci ori 24,25, ori 25, 26. Anul ăsta, 24, 25. Şi 31, 1. Eheee, sunt boss cu două zile, nu?
      Şi ce-i aşa rău? Am întâlnit oameni care mai să rămână fără aer încercând să mă convingă cât de naşpa e şi ce rău ar trebui să mă simt. Mă pufneşte râsul, zău. Ba uite că nu mă simt. Că e imposibil, că nu se poate, că nu le vine să creadă, că n-ar putea. Ei, aici e treaba: că nu ar putea şi deci nu o fac. Eu vreau, pot, am chef să fac asta. Atât de simplu.
      Nu ştiu, Ana, de ce ne place atât să le punem altora viaţa la punct, să-i învăţăm cum se petrec sărbătorile normal. Că asta aud: nu e normal. Dar cum e normal?
      Ah, ok, când omul se plânge, da, îl compătimeşti, dacă vrei. Dar când omul nu zice absolut nimic, să te apuci să-i spui ce viaţă naşpa are…. mda 😀
      Te pup! M-am întins.
      Deci facem echipă! 😉

      Apreciat de 1 persoană

  10. Diana zice:

    Liniste si pace, colindatori si veselie, daruri si/sau urari de bine, cei dragi sanatosi! Esenta Craciunului! Imi place cu lume multa = oameni dragi, dar… cand nu se poate, asta e – doar ca refuz sa ma obisnuiesc astfel.
    De ce sa obosesc inainte de sarbatori? 😊 Liste cu „de facut” n-am avut absolut niciodata; doar liste cu „de cumparat” (si, uneori, ori uitam lista acasa, ori uitam sa cumpar tot ce era scris acolo). Impodobesc bradul inainte de Craciun si, eventual, mai „mosmondesc” o decoratiune.
    Ma rostogolesc pe panta amintirilor. Raman in actualitate si-ti scriu ca m-am amuzat citind atat proza cat si versurile. Nu stiu de ce sapte, da-mi place cum suna. 😊
    Minunat iti doresc sa petreci sfarsitul de saptamana. ❤️

    Apreciază

    • Şi pentru mine, tot aia e esenţa. Eu aşa înţeleg, aşa simt, nu vreau şi nu aş putea cu nebunie de Crăciun. Eu nu pot. Fiecare simte cum vrea, nu există o regulă, ar fi şi culmea să impună cineva cum să simţim 😀
      Mă bucur mult că te-ai amuzat, Diana!
      Îţi mulţumesc şi îţi doresc şi eu weekend frumos!

      Apreciat de 1 persoană

  11. printrecuvinte01 zice:

    Crăciunul tău de demult pare rupt dintr-o carte de povesti. Ce frumos trebuie să fi fost să vă treacă pragul atâția colindători 🙂
    PS. Mi-a fost dor de tine!

    Apreciază

    • Era tare frumos, da. Atmosferă de poveste până la un punct. Mă rog, nu insist prea mult, dar tata avea nişte „clienţi”, „abonaţi” permanenţi care nu aveau treabă cu nicio sărbătoare, ei veneau pentru băutură şi cârnaţi, că na, „şefu’ trăiască famelia ta frumoasă, n-are copiii mei ce să bage-n gură”. Şi tata le dădea, că de aia veneau an de an. Mno, cu ăia era circul de pe lume, eu mă stricam de râs. Erau şi afumaţi bine, erau şi mulţi, şi fiecare cânta altceva. Unul o dădea cu vestea minunată, altul cu Domn, Domn să-nălţăm, altul cu ne daţi ori nu ne daţi. Dar chiar şi cu asta era frumos tare.
      Şi mie de tine! Tare! De ce nu mai scrii? 🙄

      Apreciat de 1 persoană

  12. Iosif zice:

    Superbe gândurile exprimate-n vers, ce parca-s inspirate din infinitul univers. Felicitari !
    Îmi place 007, luat chiar si din anul ’77.
    Mi-ai amintit de acea sumbra noapte,
    Seara de primavara, ora 9… era noapte,
    Apoi pe strazi, doar caramizi si tigle sparte…
    O noapte relaxanta, binecuvântata, alaturi de-a ta mama onorata, nascuta-n sarbatoarea cea mai importanta, de-al nasterii Mântuitorului marcata !

    Apreciază

  13. Mugur zice:

    Faine versurile!
    Ca și amintirile, de altfel. Și pentru că veni vorba, amintesc și eu că am avut ani mulți, poate prea mulți, în care îmi împărțeam cu șeful meu, cine să fie liber pe 25 și cine în noaptea de an nou. Asta pentru că ne ocupam cu deszăpezirea și trebuia să asigurăm permanența. Dar, cu zăpezile din ultimii ani, sigur puteam să stăm amândoi acasă.

    Apreciază

    • Vezi, Mugur? Munceai tu pentru ca alţii să aibă parte de sărbători fără probleme 😉
      Râdeam de multe ori cu colegii, că toţi auzeam, de la cei cu care ne întâlneam: vaaai, ce nasol că de mâine iar la muncă, ce naşpa că au trecut sărbătorile, ce greu e să te întorci la muncă. Şi chiar zicem: măi, ce e omul. Mâţâie şi bombăne din orice, acum nu e bine că a fost atâta amar de liber şi le e greu să revină la muncă. Noi, cum aveam o zi liberă în tot liberul ăsta, mai ales cum e pe la stat, că au mulţi liber de dinainte de Crăciun, până mult după Revelion, nu aveam nicio treabă, eram foarte veseli şi fără griji. Şi ziceam că ce bine de noi, nu avem motive să ne plângem. 😀 😀
      Mulţumesc!

      Apreciază

      • Mugur zice:

        Cred că nici măcar nu am stat să gândesc prea mult. Pur și simplu am interpretat ca fiind datorie de serviciu, la fel cum am interpretat și lipsa vacanțelor din timpul verii, tot datorită specificului muncii mele.
        Dar, dacă am „furat” o zi liberă, apoi m-am bucurat cât mai mult posibil de ceea ce mi-a putut aduce ea, fie că a fost vorba de o vizită în familie, fie că am vizitat un prieten de departe. Cred că asta înseamnă să-ți trăiești clipa.

        Îți doresc un sfârșit de săptămână minunat!

        Apreciat de 1 persoană

  14. Ecoarta zice:

    Fain, Doruleț! Niciodată nu mi s-a rupt masa de greutatea mâcărurilor! Puțin, aşa să miroase a Crăciun: un cozonac, câteva sarmale, puțină piftie; apoi a doua zi, un grătar cu câțiva prieteni.
    Crăciunul va fi doar în sufletul meu…la peste 20 grade….dar mulțumim, Doamne, pentru tot!
    Crăciun cu pace!

    Apreciază

  15. Mă bucur să văd că ești prima colindătoare din aceste sărbători! Și ce colindă frumoasă, oglindind realitatea și stimulând aceleași gânduri pe care le purtăm mulți dintre noi. Nici eu n-aș mai vrea să am pe masa de Crăciun sarmale și salată de boeuf, deși mă tem că de ultima nu o să scap nici anul acesta. Îmi plăcea mult, în urmă cu câțiva ani, dar mi s-a acrit să văd că se repetă la fiecare sărbătoare. Cârnații și costițele sunt la putere acum! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    • Vai de mine, poate fi numit că v-am colindat? Pe cuvânt că nu mi-am propus asta deloc-deloc, am vrut să răspund lepşei, atât. Dar se pare că tocmai când nu-ţi propui iese ceva 😀
      Uai, Petru. Aia era treaba mea: să toc. Mama avea altele de făcut, eu aveam de tăiat morcovi, carnea, castraveţi… şi cred că de acolo mi se trage, să nu văd, să nu aud de salata aia. Nici nu mi-e vreodată poftă de ea, nici nu o refuz, dacă o primesc. Dar eu să fac? O dată la trei ani, da. Aşa merge 😀
      Mulţumesc mult!

      Apreciat de 1 persoană

  16. sapte dintr-o lovitura! 😂 fata dulce si frumoasa, m-am distrat copios! 🤗🤗

    Apreciază

  17. ina02s zice:

    Foarte speciale versurile-gand_colind. Mi-au plăcut mult! La multi ani mamei! Cat despre restul am lucrat și eu de sărbători, acum mai rar. Știu bine cum e. Concluzia ta tine loc de orice: „Crăciunul vine oricum,
    Să-l primească omul bun.”
    O zi buna, Potecuță! 😘❤️

    Apreciază

  18. Floare de mai zice:

    Mamei tale un mare LA MULȚI ANI !!!.Las’că mama e născută,cum spune ea,din surse sigure-adică bunica-în Vinerea Mare a Paştelui din 1954-24 aprilie.Şi de atunci tot cade ziua ei în preajma Paştelui sau chiar de Paşte,de exemplu în 2006 a fost a doua zi de Paşte,în 2011 de ziua ei,pe 24 aprilie😊,şi tot aşa.Deci se întâmplă😊.Eu mulțumesc pentru Colind,să primeşti şi tu numai bucurii şi tot ce e mai bun,multă inspirație şi sănătate că anul ăsta e de preț.Crăciun de poveste,cu linişte în suflet,oameni dragi aproape şi cadourile pe care le visezi.Şi să ne citim sănătoase aici pe blog şi la anul😊.Te pup !.

    Apreciază

    • Mulţumesc din inimă, Floare de mai! Sănătate multă şi mamei tale! Mda, au ştiut ele ceva, că na, şi mama, primea şi primeşte cadou de la Moş Crăciun, dar şi cadou separat pentru ziua ei. Deci… 😀
      Îţi mulţumesc tare mult şi pentru urări! Să dea Dumnezeu să fie aşa! Şi eu îţi doresc tot ce-i mai bun şi mai frumos! Să ai sărbători cu sănătate! Să ne citim cu bine! Eu pe aici voi fi, te aştept cu mare drag când poţi.

      Apreciază

  19. anasylvi zice:

    Heiiiii! Tare faina fu balada Craciunului in sapte acte. La mine nu s-a-ntins decat pan’ la cinci. Mai fu si bref tare de tot, dar stiti deja ca la mine e asa. Mi s-a intamplat si mie sa lucrez de Craciun o data, dar era mai bine, ca era mai liniste si pace pe la munca. Te pup cu drag! ❤

    Apreciază

  20. Floare de mai zice:

    Potecuță,de atâa trebăluit obosim şi nu mai avem chef să ne bucurăm de Crăciun,de cadouri,colinde,oameni dragi…Ştiu de la mama,pe vremuri,când eram mai mulți,pregătiri peste pregătiri.nici de noi nici de nimic nu-i mai”ardea”.Aşa,acum doar eu cu ea,curățenie,căt trebuie,nu”lux”,sarmale,friptură,poate,dacă e de poftă,poate,poate,ceva bun…Da’ nu cine ştie câte feluri.Altădată era cu salate,piftii,cârnați,tobă,tot ce se făcea din porc,plus prăjituri,tort că pe 1 ianuarie e ziua onomastică a mamei,cozonaci,dar era şi bunicul,bunica,mama,tata,noi când ne-am făcut un pic mai mari….dar n-am fost toți decât puțin timp,că bunicul a murit primul,în 1984,nu crescuserăm prea mult,eu aveam aproape 4 ani iar fratele meu 7,apoi a urmat tata,peste încă 6 ani,bunica a plecat la ei acum 17 ani….Am rămas eu cu mama,că fratele meu s-a mutat în Australia.Nu se merită mare tam-tam,nici eu nu mai pot mânca orice,am probleme cu stomacul.Mai bine linişte,sănătate şi e de ajuns.Îl sun pe fratele meu,sper să fie ok cât de cât şi unchiul meu că e bolnav,vorbesc cu mătuşa mea să văd cum îi merge unchiului meu,cam asta.De când e el bolnav nu mai pot veni pe la noi,verişoara mea e şi ea în Elveția cu soțul ei,Crăciunul se face care pe unde e😊.La fratele meu e vară😊,Crăciun la plajă la ocean😊.
    Eu de Crăciun îmi place să ascult colinde la Radio.Şi poate dacă e ceva pe la tv.

    Apreciază

    • Floare de mai, adevărul e că acum mulţi ani, nici nu se găseau atâtea, adică absolut orice, la orice oră. Erau feluri de mâncare pe care chiar numai de Crăciun le mâncau oamenii şi le şi făceau. Şi atunci, da, era nebunie cu gătitul.
      Acum, pe lângă comoditate, pe lângă ideea că nu se poate mânca atât, e şi faptul că oricând ai chef de sarmale, de piftie, de prăjituri sau chestii de porc, găseşti rapid şi fără pic de efort.
      Să fie cu sănătate multă şi cu linişte, să îl petreci aşa cum îţi doreşti tu!

      Apreciază

      • Floare de mai zice:

        Și ție la fel,draga mea !.Aș putea să pun pariu că iar va fi mâncare aruncată după Crăciun și Revelion😃,de la ăia care cumpără acum mai mult decât le trebuie 😃.

        Apreciat de 1 persoană

  21. ane zice:

    Ai cuprin în poezie tot ce se poate face simplu sau mai complicat. Aleg simplul. Am înțeles indirect, că de Craciun porți 😷
    Să-ți fie bine și să ai bucurii, Potecuță!

    Apreciază

  22. Suzana zice:

    Orasul e trist si in multe zone fara luminite, asa ca protestez si nu fac liste… Chiar nu am chef.
    Doar am o dorinta secreta de a vedea marea. Dar nici ea nu pleaca nicaieri! Marea, adica…:)
    Colindul tau este minunat, sau minunat-minunat!
    Si, asa cum ai spus: „Crăciunul vine oricum, Să-l primească omul bun”!

    Sa ne fie liniste, draga Potecuta! Lumina din noi este suficienta sa lumineze pana la cer! ❤

    Apreciază

    • Aşa e, Suzana, marea va fi mereu acolo unde e şi te va aştepta oricât. Îţi doresc să-ţi vezi visul împlinit 😉
      Îţi mulţumesc mult de tot!
      Să ne fie! Doamne ajută!
      Weekend frumos şi liniştit îţi doresc!

      Apreciază

  23. E mai amuzanta și mai simpatica așa “varza” cum ai făcut-o. Spor la îndeplinit cele 7 lucruri

    Apreciază

  24. La mine nu se mai pune că am citit leapșa chiar în ajunul Crăciunului. Deci, la ora asta se presupune că am terminat curățenia și gătitul, că nu vreau să mă prindă moșul în bucătărie.
    Ce fac? Caut un film despre Crăciun, dacă tot nu ne mai putem întâlni.🙂

    Apreciază

  25. Alex zice:

    Tot răsfoind pe pagina ta, am văzut că nici pe aici nu am trecut. Ufff! Și ce frumos ai scris poezia, gândurile, amintirile… M-ai emoționat foarte mult. Ai mare dreptate, că prea ne agităm pentru nimicuri, iar cele ale sufletului le cam lăsăm în urmă… Și acolo este cel mai important aspect al Crăciunului! Să simțim cu adevărat în inimă lumina Nașterii Domnului cum ne înalță mai presus de frământările de zi cu zi….
    La mulți ani cu sănătate și numai bucurii mamei tale („post festum”, desigur…). Ce coincidență frumoasă. O sărbătoare dublată! 🙂
    Cu tot programul cel aglomerat, sper că ai petrecut cu bucurie și acest Crăciun. Sănătate și numai bine! 🙂

    Apreciază

    • Îţi mulţumesc din suflet, Alex! Mulţumesc! Da, e sărbătoare triplă chiar, e şi Eugenia deci în 24 ziua ei, în 25 ziua de naştere plus Moş Crăciun 😀
      Am petrecut cu odihnă multă, filme, relaxare. Practic, m-am ridicat din pat doar ca să mănânc şi să ies pe balcon la câte o ţigară. Aşa de bine a fost! 🙂
      Tot ce-i mai bun îţi doresc şi ţie!

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s